00:59 Oana Gheorghiu, încă un conflict
05:52 Abuzator în biserică
10:50 Femicidul, încă un protest public
12:02 Roman rusesc de spionaj, la editura FSB
13:50 Georgescu la tribunal
15:00 Fraudă cu fonduri europene
15:42 Bulgaria, la limită
O eventuală cerere de avizare a urmăririi penale pe numele Oanei Gheorghiu nu va purta semnătura președintelui: Nicușor Dan a intervenit public pentru prima dată în conflictul la vedere dintre Consiliul Magistraturii și Guvernul Bolojan.
Viceprim-ministra Oana Gheorghiu declarase de curând, într-un interviu, că pensiile magistraților sunt un fel de Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit și că România nu își mai permite să plătească acești bani.
CSM a ripostat repede, printr-o plângere penală depusă la Parchet pe numele Oanei Gheorghiu. Iată, așadar, reacția președintelui.
De parcă paiele puse insistent pe acest foc de către liderul PSD, Sorin Grindeanu, n-ar fi fost de ajuns, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, partenera sa din cadrul Asociației „Dăruiește Viață”, par să fi ajuns pe poziții divergente.
Într-un interviu acordat site-ului HotNews, Carmen Uscatu a calificat drept „o vulnerabilitate foarte mare” intrarea colegei sale în Guvern: unii sponsori internaționali pun întrebări asociației în legătură cu un presupus conflict de interese, iar unii dintre donatorii organizației care a construit un spital pentru copii încep să se retragă.
De asemenea, deși s-a autosuspendat din posturile executive, Oana Gheorghiu ar păstra calitatea de membră cu drept de vot în Adunarea Generală a asociației.
Oana Gheorghiu a răspuns, pentru HotNews, că faptul că a rămas membră fondatoare a asociației „Dăruiește Viață” nu o face incompatibilă cu funcția din Guvern.
Ea a adăugat că nu ar exista vreun amestec între atribuțiile sale din cabinet și activitatea organizației neguvernamentale.
Reforma, în suspensie
Între timp, încă o întâlnire a liderilor coaliției care ar fi trebuit să aducă mai multă claritate în privința reformei pensiilor magistraților s-a încheiat în coadă de pește.
Ilie Bolojan ar insista să meargă mai departe, pe motiv că judecătorii Curții Constituționale au respins proiectul inițial doar din motive care țin de forma legii.
Sorin Grindeanu insistă, la rândul său, asupra consultării magistraților, care s-au opus până acum oricărei schimbări a statutului de care se bucură.
Nicușor Dan și partidele de la putere se vor întâlni din nou, mîine, iar președintele are apoi programată o conferință de presă la ora 12:00.
La finalul lui octombrie, Curtea Constituțională a invalidat reforma pensiilor magistraților, pe motiv că Guvernul nu ceruse la termenul legal avizul CSM.
Cabinetul susține că, dacă legea nu e adoptată în următoarele trei săptămâni, România riscă să piardă 230.000.000 de euro din PNRR.
Abuz în biserică
De mai bine de trei decenii, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea tolerează în rândurile ei un bărbat acuzat de abuzuri sexuale.
Opt femei contactate de Recorder susțin că Daniel Țecu, figură influentă în comunitatea adventistă din România și în diaspora spaniolă, le-ar fi agresat, hărțuit sexual sau violat.
Faptele s-ar fi comis încă din anii ’90, până în 2023.
Una dintre victime spune că avea doar 12 ani cînd a fost molestată.
Daniel Țecu ar fi beneficiat în tot acest timp și de protecție politică. De ani buni aduce în comunitățile adventiste din Spania politicieni de prim rang.
A fost candidat PMP la Senat și, ulterior, agent consular în Uruguay.
Recent, a primit peste 800.000 de lei de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru tabere destinate copiilor din diaspora și pentru un festival cu temă religioasă.
Bărbatul a respins toate acuzațiile care i se aduc.
Femicidul, încă un protest
Încă o manifestație pentru drepturile femeilor în Piața Victoriei din București, după cel de-al cincizeci și unulea caz de femicid înregistrat oficial anul acesta.
Centrul „Filia” cere oficialităților române să grăbească adoptarea proiectului de lege care înăsprește pedepsele pentru violența bazată pe gen.
Inițiatoarele legii, membre ale mai multor partide parlamentare, au depus de curând proiectul.
Între altele, documentul introduce noțiunea de femicid în legislația națională și circumstanțe agravante în cazul omorului calificat, în situațiile în care făptașul este soțul sau fostul partener al victimei.
Proiectul de lege mai spune că acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu în cazurile de violență de gen și majorează pedepsele pentru infracțiunile care preced un femicid – violența domestică, lovirile, hărțuirea sau amenințarea.
În acest weekend, încă o femeie a fost ucisă de către un fost partener, într-o comună din Teleorman. Mamă a trei copii, tânăra de 26 de ani a fost înjunghiată de cincisprezece ori în fața bisericii din sat: își ținea în brațe unul dintre copii, un băiat de trei ani.
Roman rusesc de spionaj, la editura FSB
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, moștenitorul KGB-ului, susţine că ar fi dejucat o operaţiune ucraineană care viza deturnarea unui avion rusesc, purtător al rachetei hipersonice „Kinjal”, către baza de la ”Mihail Kogălniceanu”.
În varianta (nesusținută de vreo dovadă) a FSB-ului, aparatul de zbor ar fi riscat apoi să fie doborât de apărarea antiaeriană și – se presupune – să provoace un incident armat major între o țară NATO și Rusia.
Serviciul Federal de Securitate susține, de asemenea, că oficialitățile din Kiev ar fi încercat să recruteze piloţi ruşi în acest scop, cărora li s-ar fi promis o plată de 3.000.000 de dolari.
Din nou, suntem invitați să credem pe cuvânt serviciul de informații condus odinioară de către Vladimir Putin însuși.
Drone pe front
FSB lansează această teorie în contextul în care Rusia continuă să înainteze în estul Ucrainei, mai ales în regiunea Doneţk.
De altfel, Guvernul României a anunţat că a descoperit „posibile fragmente de dronă” pe teritoriul național, în urma unor atacuri aeriene ruse asupra portului ucrainean de pe Dunăre Izmail.
Atacul cu drone de azi-noapte a avariat infrastructura energetică din regiunea Odesa și pe cea a companiei feroviare ucrainene.
Cât despre anunțul public al FSB-ului, ministerul de externe din București a dat un răspuns ironic: purtătorul de cuvânt Andrei Țărnea a scris pe o rețea de socializare că „romanele sovietice de spionaj nu erau tocmai strălucite. Tot așa sunt astăzi știrile inventate cu spioni. Reale, însă, sunt agresiunea rusă și provocările rusești pe care aceste povești încearcă să le acopere.”
