01:02 Legea Nordis, unanimitate
07:08 Strategia de apărare, în dezbatere publică
10:12 Pensiile speciale: ÎCCJ plusează ca la poker
13:41 Drumuri peste țevi, dezbatere aprinsă
17:00 Epstein despre Trump: „Bineînțeles că știa!”
18:44 DNA, la Primăria Clujului
19:24 Deputat trimis în judecată
20:35 Iași: profesor universitar destituit
După mai bine de un an de dezbateri, amânări și eschive, Camera Deputaților a adoptat cu unanimitate de voturi „Legea Nordis”.
Proiectul schimbă o parte a regulilor după care funcționează piața imobiliară și limitează nivelul avansurilor pe care le pot cere firmele de construcții.
Cum Camera Deputaților este for decizional, legea merge acum la Cotroceni, pentru promulgare.
Escrocheriile imobiliare de tipul celor practicate de grupul de firme Nordis au fost dezvăluite într-o investigație Recorder publicată în octombrie anul trecut.
Autorul ei, Alex Nedea, a explicat la Știrile Zilei că, pe lângă limitarea avansurilor,legea aduce și modificări importante în ceea ce privește folosirea acestor sume, dar și în legătură cu încheierea promisiunilor de vânzare-cumpărare.
După publicarea investigației „Schema Nordis”, PSD, PNL și USR au inițiat fiecare câte un proiect de lege care să corecteze vidul legislativ descoperit de Recorder.
Cel mai repede a avansat, în cele din urmă, documentul propus de PSD. Printre inițiatorii lui se numără, culmea, fostul premier Marcel Ciolacu – site-ul G4Media a descoperit că fostul lider al partidului și alți politicieni influenți au călătorit spre mai multe destinații de lux cu avioane private puse la dispoziție de grupul Nordis.
În februarie, unul dintre acționarii companiei (Vladimir Ciorbă) și soția acestuia au fost arestați preventiv, dar eliberați după două săptămâni.
Laura Vicol, soția lui Ciorbă, demisionase din PSD și de la conducerea comisiei juridice din Cameră în urma scandalului.
Circa 700 de plângeri penale s-au depus până acum în acest caz.
Numărul victimelor identificate ale schemei Nordis este de aproape 1.000, iar prejudiciul cumulat a ajuns la circa 75.000.000 de euro.
Strategia ignoră sărăcia
Corupția revine în strategia națională de apărare, laolaltă cu slaba capacitate a instituțiilor de a acționa împreună.
Nicușor Dan a lansat astăzi în dezbatere publică documentul pe care l-ar vrea adoptat în Consiliul Suprem de Apărare și de către Parlament până la sfîrșitul acestei luni.
Președintele a invocat un concept pe care l-a numit „independență solidară” și pe care a încercat să-l definească drept obligația administrației de a acționa în primul rând în interesul cetățenilor.
Drept urmare, serviciile secrete vor strânge din nou informații despre fenomenul corupției.
Nicușor Dan, însă, s-a grăbit să adauge că ele nu se vor mai implica în cercetarea penală sau în alte proceduri judiciare.
Strategia națională de apărare califică Rusia drept principala amenințare la adresa României.
Documentul pleacă de la presupunerea că Moscova va spori acțiunile de război hibrid la adresa țărilor NATO, dar menționează și o „eventuală graniță pe Dunăre cu Rusia”, în condițiile continuării războiului din Ucraina.
Pe de altă parte, în cele aproape 120 de puncte ale strategiei naționale de apărare, sărăcia e menționată o singură dată – și doar în legătură cu posibilitatea ca numărul imigranților să sporească.
Jurnalistul HotNews Laurențiu Ungureanu l-a întrebat pe președintele României cum își explică această omisiune, în condițiile în care circa o treime dintre cetățeni se află în risc de sărăcie extremă și de excluziune socială.
„Vom reflecta”, a răspuns președintele, pe durata celor douăsprezece zile de consultare publică.
ÎCCJ plusează ca la poker
Numai în ultimele 24 de ore, o plângere penală formulată de Consiliul Magistraturii pe numele unei ministre a ajuns ca gândul de repede la Parchet, iar judecătoarea pe care Călin Georgescu și-ar fi dorit-o la conducerea ministerului justiției a comparat reforma pensiilor magistraților cu Holocaustul – politicile de stat prin care Germania nazistă a exterminat șase milioane de evrei, de romi și de membri ai comunităților de minorități sexuale.
Iată fundalul pe care instanța supremă a făcut public, în numele bunei colaborări instituționale, un document despre care nici măcar președintele n-a aflat decât de la ziariști, în cursul unei conferințe de presă de la Cotroceni.
Instanța condusă de Lia Savonea (care, în ultima perioadă, eliberează la foc automat condamnați în marile dosare de corupție) propune un așa-numit acord pentru justiție și stabilitate instituțională.
Pe un ton care oscilează între țâfnă și autocompătimire, Înalta Curte cere ca toate puterile să respecte independența justiției și să oprească atacurile la adresa sistemului judiciar.
În plină dispută publică pe tema reformei pensiilor magistraților, instanța supremă mai cere niște bani în plus: o așa-numită „cotă compensatorie” din banii necheltuiți în sistem ar urma să ajungă la judecătorii și procurorii care fac munca celor de pe posturile neocupate.
Sugestiile instanței supreme au fost publicate cu doar câteva ore înaintea unei noi discuții la Cotroceni despre nivelul pensiei magistraților și despre vârsta la care ei își vor înceta activitatea.
Epstein despre Trump: „Bineînțeles că știa!”
Jeffrey Epstein, infractorul sexual american găsit mort în închisoare în 2019, l-a menționat pe Donald Trump de mai multe ori în corespondența privată cu o complice și un publicist.
Așa arată mai multe e-mailuri publicate astăzi de congressmenii democrați dintr-o comisie care anchetează așa-numitul „dosar Epstein”.
Între altele, miliardarul american afirmă că Trump ar fi petrecut mai mult timp cu una dintre victimele rețelei sale de trafic de persoane.
E-mailurile includ și un mesaj în care Epstein afirmă că Trump „știa despre fete” – o referire, după toate probabilitățile, la afirmația lui Trump că l-a dat afară pe Epstein din clubul său de la Mar-a-Lago pentru că a racolat tinere care lucrau acolo.
Președintele în exercițiu al Statelor Unite a negat ferm că ar fi fost implicat în operațiunile de trafic sexual sau că ar fi fost la curent cu ele.
Mesajele publicate acum vor alimenta însă dezbaterea din Congres legată de decizia Casei Albe de a nu mai publica în întregime „dosarul Epstein”.
Scandalul a provocat o foarte rară dispută între președinte și mișcarea MAGA, cea care l-a propulsat în două rânduri în funcția supremă în stat.
De curând, legăturile de notorietate dintre Jeffrey Epstein și Andrew Windsor, fratele Regelui Marii Britanii, au dus la ostracizarea celui de-al treilea născut al Reginei Elisabeta a doua și la retragerea titlului de prinț.
Relațiile lui Epstein cu mulți oameni cunoscuți sau foarte puternici, inclusiv Trump sau Bill Clinton, au generat numeroase suspiciuni și teorii ale conspirației.
