01:01 Recesiune tehnică: cine suferă?
05:26 Piedone, trei ani fără funcții
06:44 Judecător acuzat de agresiune
09:31 München: cum se reașază lumea
11:18 Pensie de 6.000 de euro
12:38 Dreptul european nu e opțional
13:31 Rețele interzise copiilor
În jargonul economiștilor i se spune „recesiune tehnică”: Produsul Intern Brut al României a scăzut cale de două trimestre la rând.
Între octombrie și decembrie anul trecut, PIB-ul a fost cu 1,9% mai mic față de perioada iulie-septembrie, în cursul căreia, oricum, scăderea fusese de 0,2%.
După cum constată site-ul economedia.ro, România s-a confruntat cu recesiunea tehnică și la începutul lui 2024, când prim-ministru era Marcel Ciolacu, dar ea nu a fost resimțită la nivel public pentru că abia acum au apărut datele revizuite de la Institutul Național de Statistică.
Mai simplu spus, recesiunea tehnică este un diagnostic statistic care confirmă oficial că economia nu numai că s-a oprit din creștere, dar a și început să se contracte.
În cazul cetățenilor, acest lucru duce la prudență forțată: cum prețurile cresc mai repede decât salariile, lumea începe să amâne achizițiile de folosință îndelungată și să taie din cheltuielile neesențiale.
Când vine vorba de firme, ele sistează angajările și amână investițiile, iar băncile, în fine, devin mai selective: creditarea în lei pentru companii s-a redus deja în decembrie, ceea ce taie „combustibilul” necesar relansării economice.
Consultantul fiscal Adrian Bența spune la Știrile Zilei că, cel puțin pentru o vreme, foarte puțină lume se poate aștepta să primească un salariu mai bun.
Într-un interviu la EuropaFM, premierul Ilie Bolojan a susținut astăzi că recesiunea tehnică ar fi o situație temporară și că strategia aplicată până acum – reducerea cheltuielilor din instituții și companii de stat – ar fi calea de urmat.
Pe de altă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a scris pe Facebook că partidul „își asumă” (nu e clar în ce fel) partea sa de răspundere pentru intrarea în recesiune tehnică, dar a și mutat rapid amintita răspundere pe umerii premierului Bolojan.
Grindeanu a denunțat ceea ce numește „deciziile impuse unilateral” și „tăierile obtuze”. La finalul mesajului, liderul PSD i-a adresat premierului și un avertisment fără ocolișuri: dacă o guvernare nu este pentru oameni, „nu va mai fi deloc”.
Trei ani fără funcții publice
Cristian Popescu Piedone nu va mai putea să ocupe vreo funcție publică timp de trei ani: fostul primar al sectorului 5 din București a pierdut un proces cu Agenția Națională de Integritate.
Printr-o sentință definitivă, instanța supremă a respins contestația făcută de Piedone la adresa raportului prin care a fost găsit în conflict de interese.
El își numise ginerele în postul de membru al comisiei pentru vânzarea spațiilor comerciale din sector.
Potrivit ANI, Șerban Andrei, ginerele lui Piedone, a câștigat prin generozitatea socrului aproape 110.000 de lei, veniturile încasate în 2021 și 2022.
Fostul primar a încercat să valideze componența comisiei pentru spațiile comerciale în Consiliul Local, dar proiectul i-a fost respins de două ori, așa că a dat o dispoziție de primar.
De atunci, Șerban Andrei a rămas membru al comisiei, deși componența ei s-a tot schimbat.
Sectorul 5 al Bucureștiului este condus acum de fiul fostului primar, Vlad Popescu-Piedone.
Tatăl său pierduse (în iulie anul trecut) funcția de președinte al Protecției Consumatorilor : DNA l-a plasat atunci sub control judiciar pentru că avertizase un hotel de patru stele din Sinaia că urma să fie supus unui control.
Pensie de 6.000 de euro
Se prea poate ca Lia să o sune mai rar, dar măcar are cu ce să își umple timpul: se va bucura de o pensie mai mare decât salariul.
Judecătoarea Ionela Tudor, de la Curtea de Apel București, a ieșit oficial la pensie, la vârsta de 51 de ani. Preşedintele Nicuşor Dan a semnat astăzi decretul de pensionare.
Magistrata va încasa 6.000 de euro pe lună, pentru că a obținut decizia de încetare a activității în anul 2023, înainte să fi intrat în vigoare plafonarea pensiei la valoarea ultimului salariu net încasat.
Ionela Tudor a ajuns judecătoare la Curtea de Apel București în 2021, iar din 2025 a ocupat una dintre cele două funcții de vicepreședinte.
A devenit celebră după un episod din luna decembrie – în cursul unei conferințe de presă menite să dezmintă acuzațiile din documentarul „Justiție capturată”, ea s-a ridicat brusc pentru că primise un apel din partea Liei Savonea: magistrații consultați de Recorder afirmă, între altele, că președinta instanței supreme controlează informal o bună parte a sistemului de justiție.
Purtătoare de cuvânt a Curții de Apel la data conferinței, Ionela Tudor a ignorat zecile de microfoane – toate pornite – care i-au înregistrat fidel șoaptele adresate Lianei Arsenie, președinta Curții: „Mă sună Lia, mă duc să vorbesc!”
München: cum se reașază lumea
Conferinţa anuală de Securitate de la München începe astăzi, pe fundalul incertitudinii cu privire la angajamentul Statelor Unite față de apărarea europeană.
Acum un an, vicepreședintele JD Vance nu și-a ascuns disprețul față de politicile europene în materie de imigrație, nici preferința pentru formațiunile și demnitarii de extremă dreapta de pe continent.
Printre semnele așa-zisei „suprimări a libertății de exprimare” în Europa el a inclus protejarea clinicilor unde se fac întreruperi de sarcină de manifestanții anti-avort sau încercările de a combate fenomene precum discursul instigator la ură de pe marile rețele sociale.
Invocată a fost și România, la scurt timp după anularea primului tur al prezidențialelor din 2024.
În anul care s-a scurs de-atunci, administrația Trump a insistat ca Ucraina să facă Rusiei concesii teritoriale, a încercat să anexeze Groenlada și a impus o serie de noi tarife vamale unor parteneri cu vechime ai Statelor Unite.
Pe agenda discuțiilor din 2026 se află securitatea europeană, viitorul cooperării transatlantice, conflictele regionale şi impactul noilor tehnologii asupra relațiilor internaționale.
Donald Trump îl trimite de data aceasta laMünchen pe secretarul de stat Marco Rubio.
Înaintea intervenției sale – programate mâine –, Rubio a spus că trăim într-o nouă eră geopolitică și că acest lucru va obliga pe toată lumea să-și reevalueze rolul.
După escala din Germania, Marco Rubio va vizita Slovacia şi Ungaria, ţările din Uniunea Europeană cu liderii cei mai apropiaţi de Donald Trump, dar şi de Vladimir Putin.
