01:05 Militarii și polițiștii, mai târziu la pensie
03:47 Predoiu la SRI?
07:32 Iran: bilanț actualizat (și înfricoșător)
09:40 Accidente pe Dunăre
10:32 Demisie la Vama Constanța
11:25 Ungaria: alegeri în aprilie
A mers greu cu pensiile magistraților – și nici nu s-a terminat încă –, dar Guvernul tocmai ce-a mai deschis un front: vrea să majoreze vârsta de pensionare a militarilor, polițiștilor și a angajaților din serviciile secrete.
Într-o declarație pentru Antena 3, ministrul apărării, Radu Miruță, a spus că acesta e compromisul la care au ajuns partidele din coaliție, pentru a evita reducerea salariilor sau concedierile în instituțiile de forță.
Potrivit ministrului USR, proiectul de reformă a administrației va fi gata până săptămâna viitoare, când urmează să fie adoptat de Guvern și trimis Parlamentului, pentru angajarea răspunderii.
Sindicatele polițiștilor afirmă că circa 25.000 de angajați – militari, polițiști și pompieri – ar putea să plece din sistem înainte ca legea să producă efecte: fie prin pensionare, fie în alte locuri de muncă.
Sindicatul Național al Polițiștilor susține că eventuala reducere a personalului va slăbi capacitatea statului de a menține siguranța publică.
Potrivit unei alte organizații a angajaților, Europol, legea acum în vigoare prevede, oricum, majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, dar cu începere din 2031.
Greu de reformat
Guvernul se chinuie de luni bune să modifice regimul pensiilor „de serviciu”, mai cunoscute drept pensii speciale.
N-a avut pînă acum succes în cazul magistraților – unii dintre ei au ajuns să câștige mai mult la pensie decât în activitate.
Curtea Constituțională ar fi trebuit să se pronunțe asupra noii legi luna trecută: boicotul reprezentanților numiți de PSD în instituție a oprit adoptarea unei decizii.
Un nou termen a fost stabilit pentru vinerea aceasta.
O altă strategie menită să întârzie luarea unei decizii a fost pusă în aplicare de o avocată a partidului AUR: ea a contestat numirea a doi judecători CCR la Curtea de Apel București.
Întâmplător (sau nu), sentința instanței din capitală e așteptată tot vinerea aceasta.
Predoiu la SRI?
Discreția e, într-o oarecare măsură, de așteptat, dar vreo câteva variante pentru șefia serviciilor secrete par a începe să se contureze: președintele Nicușor Dan anunțase de curând că negociază cu partidele de la putere viitoarele nominalizări, în condițiile în care SRI-ul nu mai are un director civil de peste doi ani și jumătate, instituțiile de forță au părut complet depășite de ascensiunea din 2024 a lui Călin Georgescu, iar ce s-a întâmplat, de fapt, la alegerile anulate e și acum o taină.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat într-un interviu pentru G4Media că una dintre variante ar fi numirea în fruntea SRI a lui Cătălin Predoiu: actualul ministru de interne și fost ministru al justiției în numeroase cabinete a fost puternic criticat în ultimul an pentru pasivitatea polițiștilor în zecile de cazuri de femicid din România.
El e, de asemenea, unul dintre arhitecții legilor justiției, care – potrivit unui documentar Recorder publicat luna trecută – au centralizat excesiv puterea din sistemul judiciar și au zădărnicit numeroase dosare de mare corupție.
Pentru Kelemen Hunor, însă, Cătălin Predoiu ar fi numai bun, în vreme ce actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean, ar reprezenta o necunoscută.
Întrebat care sunt calitățile de care ar avea nevoie viitorul director al SRI, Kelemen Hunor a răspuns că acesta trebuie să aibă puterea de a conduce serviciul și de a nu deveni „ambasadorul zonei militare”.
Președintele UDMR a recunoscut, de altfel, că Parlamentul exercită mai degrabă formal controlul civil asupra serviciilor de informații.
Rapoartele de activitate ale SRI din 2021 până în 2024, de exemplu, sunt și acum secrete: ele nu au trecut de votul plenului reunit.
Noua strategie națională de apărare a fost adoptată de Parlament în noiembrie.
Documentul permite implicarea, din nou, a serviciilor secrete în demersurile anticorupție.
Cu aproape în deceniu în urmă, în martie 2016, Curtea Constituțională a stabilit că SRI nu poate fi cooptat în activitatea de urmărire penală.
Doi ani mai târziu, o altă decizie a exclus din dosarele penale probele obținute cu tehnica serviciului secret.
Iran: bilanț actualizat
Mii de persoane ar fi fost ucise în Iran în urma protestelor antiguvernamentale întinse deja pe mai multe săptămâni.
Un înalt oficial din cadrul serviciilor de securitate de la Teheran a declarat agenției Reuters că bilanțul ar fi de circa 2.000 de victime: o statistică imposibil de verificat din surse independente, de vreme ce accesul ziariștilor străini în republica islamică e restricționat, iar internetul a fost tăiat încă de vineri.
O organizație de apărare a drepturilor omului spune că unul dintre participanții la proteste – Erfan Soltani – ar urma să fie executat mâine.
Chiar și pentru regimul teocratic de la Teheran, rapiditatea cu care pedeapsa capitală ar fi pusă în aplicare e extraordinară. În vârstă de 26 de ani, tînărul a fost condamnat la moarte pentru „crimă împotriva lui Dumnezeu”.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că țările care au relații comerciale cu Iranul vor suporta noi tarife vamale în Statele Unite: majorarea e de 25%.
China e cel mai important partener comercial al Iranului, urmată de Irak, Emiratele Arabe Unite, Turcia și India.
Regimul autoritar de la Teheran e deja supus unor drastice sancțiuni americane – valoarea monedei naționale s-a prăbușit, iar inflația a dus la majorări de până la 70% ale prețurilor alimentelor. De altfel, manifestațiile de stradă au avut drept cauză nivelul de trai din Iran, dar s-au transformat repede într-un protest politic național.
Oficialitățile din Washington se pregăteau să analizeze, la ora publicării acestui articol, mai multe modalități de a interveni în Iran.
Posibilitatea unui nou atac armat, după cel de la începutul anului din Venezuela, nu era exclusă.
Pe propria rețea de socializare, Donald Trump i-a îndemnat pe protestatarii din Iran să preia controlul asupra instituțiilor.
„Ajutorul se află pe drum”, a mai scris el.
