01:03 Premier tehnocrat?
03:21 G4Media: Răzmeriță în PSD
07:38 Dominic Fritz, noul lider USR
08:45 Israelul, atac major asupra Iranului
10:31 Singurul supraviețuitor
11:58 35 de ani de la mineriadă
13:08 După Nordis, fără avans
14:13 Ilegal non-stop
După săptămâni întregi de negocieri fără rezultat pe tema viitoarei majorități guvernamentale, bursa zvonurilor lucrează la foc automat: PSD, PNL, USR și UDMR nu s-ar fi înțeles nici asupra reducerii cheltuielilor bugetare, nici asupra desemnării unui premier.
Drept urmare, varianta unui așa-zis prim-ministru tehnocrat ar fi și ea luată în considerare – printre numele vehiculate se numără cel al lui Ionuț Dumitru, economistul-șef al Băncii Raiffeisen, și cel al Ancăi Dragu: în prezent guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei, ea a fost ministră a finanțelor în cabinetul Cioloș și președintă a Senatului.
Fără să confirme explicit că negocierile de la Cotroceni sunt din ce în ce mai tensionate, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, dădea de înțeles acum două zile că un blocaj există. Între altele, PSD insistă asupra revenirii la impozitarea progresivă a veniturilor, spre deosebire de cota unică din prezent.
Răzmeriță în PSD?
Până una-alta, Sorin Grindeanu s-a trezit cu un alt necaz pe cap: site-ul G4Media a intrat în posesia unei scrisori de protest față de conducerea actuală a PSD.
Documentul nu e asumat de vreun lider, însă mai multe surse din partid ar fi confirmat că el e autentic.
Inițiatori ar fi PSD-iști de la centru și din țară care vor să-l îndepărteze pe Sorin Grindeanu. Ministrul transporturilor a ajuns președinte interimar după demisia lui Marcel Ciolacu. Noi acțiuni de contestare – inclusiv, se relatează, un protest la sediul central al partidului – ar fi de așteptat săptămâna viitoare.
Contestatarii lui Grindeanu ar fi nemulțumiți că PSD tărăgănează negocierile pentru formarea Guvernului.
Scrisoarea acuză actuala conducere a partidului că a prăbușit PSD la alegerile parlamentare și prezidențiale și că a „provocat degradarea continuă a încrederii publice în partid”.
Reclamate sunt „mafiotizarea” partidelor, cheltuielile publice nesăbuite, dar și promovarea „rudelor și amantelor” în poziții-cheie din administrație.
Contracte finanțate cu bani publici s-au acordat „pe criterii de grupuri de interese de tip mafiot”, se mai afirmă în text.
Inițiatorii protestului pretind că manifestul ar fi susținut de aproape 14.000 de membri ai PSD.
Constantin Toma, primarul Buzăului, spune la Știrile Zilei că nu a primit scrisoarea respectivă, dar că, în ceea ce-l privește, ea e în proporție de 90% adevărată.
Memorie scurtă
Deși este unul dintre evenimentele care au influențat în mod covârșitor istoria recentă a României, aproape jumătate dintre cetățeni nu știu ce s-a întâmplat la Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Iată concluzia unui sondaj INSCOP făcut la 35 de ani de la evenimentele soldate cu cel puțin 4 morți și cu mai bine de 1.300 de răniți.
Mineriada din vara lui ‘90 a însemnat reprimarea fenomenului „Piața Universității”, manifestațiile de protest din București față de Guvernul condus atunci de Frontul Salvării Naționale și de președintele Ion Iliescu.
La chemarea acestuia, minerii din Valea Jiului și forțele de ordine au înăbușit manifestațiile, au devastat sediile partidelor PNL și PNȚCD și au atacat numeroși cetățeni.
Pe 15 iunie, minerii au fost duși la sala ROMEXPO, iar Iliescu le-a mulțumit pentru că ar fi salvat democrația.
Opt persoane au calitatea de inculpat în dosarul mineriadei din 1990.
Printre ele: Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și Virgil Măgureanu – șeful de atunci al SRI.
Atac masiv
Circa 70 de persoane au fost ucise și peste 300 rănite în Iran, în urma bombardamentelor israeliene din ultimele 24 de ore.
Bilanțul publicat de presa iraniană nu fusese confirmat de oficialitățile din statul islamic până la ora publicării acestui articol. Totuși, Teheranul a recunoscut că mai mulți ofițeri de rang înalt au fost lichidați.
Printre ei: șeful statului major și comandatul Gărzilor Revoluționare, brațul armat al regimului.
Bombardamentele au început la primele ore ale dimineții și au fost urmate de un al doilea val, în această după-amiază. Printre ținte se numără mai multe uzine foarte importante pentru programul nuclear al Iranului, dar și zone rezidențiale.
Mossad, serviciul secret al Israelului, a introdus clandestin în republica islamică arme de înaltă precizie. A creat inclusiv o „bază de drone” în apropiere de capitala Teheran.
Administrația Trump afirmă că Israelul ar fi acționat din proprie inițiativă și că Statele Unite nu au nicio implicare în operațiunea militară.
Totuși, un ultimatum dat Iranului pentru a semna un acord asupra programului nuclear expirase de curând, iar Trump a avertizat că „s-ar putea să fie prea târziu”.
Astăzi, el a cerut din nou Iranului să accepte o înțelegere.
În caz contrar, a adăugat Trump, „atacurile vor fi cu mult mai dure”.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a amenințat cu o ripostă care să facă Israelul să regrete atacul.