01:00 Încă două candidaturi
04:28 Controversă amânată
05:55 Un rector român vrea Nobelul pentru Trump
10:43 Armistițiu în Ucraina: Putin pune condiții
12:13 Contracte cu cântec
13:16 Impozit pe darul de nuntă?
14:02 Jandarm împușcat de un coleg
Pâinea s-a mai scumpit un pic (tocmai ce-am aflat că inflația a trecut în februarie de 5%), dar de circ chiar nu ducem lipsă: Diana Șoșoacă și-a depus astăzi dosarul unei noi candidaturi la prezidențiale.
A ajuns la Biroul Electoral Central cu mănuși de box, a făcut fotografii și și-a îmbrățișat susținătorii, după care s-a lansat într-un atac frontal la adresa lui Călin Georgescu: proaspăt exclus din cursă de Curtea Constituțională, el lasă în urmă un loc gol pe care se străduiesc să-l umple nu numai eurodeputata Șoșoacă, ci și liderii AUR și POT, George Simion și Anamaria Gavrilă, și fostul premier Victor Ponta.
A doua oară mai încearcă și Elena Lasconi.
Președinta USR se calificase în finala prezidențială de anul trecut, la câteva mii de voturi distanță înaintea lui Marcel Ciolacu. De curând, ea se declara dispusă să se retragă în favoarea lui Ilie Bolojan – cum nu este cazul, Elena Lasconi spune acum că nici prin cap nu-i trece să renunțe. Adaugă, de asemenea, că va discuta cu susținători ai lui Călin Georgescu.
Chiar în ziua depunerii candidaturii, Allen Coliban, vicepreședinte al USR, îi ceruse public Elenei Lasconi să se retragă din cursa pentru Cotroceni.
În opinia sa, ar fi un „adevărat miracol” ca ea să ajungă la 20% din intențiile de vot până în luna mai.
Lasconi l-a numit „fricos”, în replică, pe fostul primar al Brașovului.
Controversă amânată
În vreme ce mai toată lumea urmărea cu sufletul la gură serialul „Domnul Georgescu vrea la Cotroceni”, Guvernul a adoptat foarte discret o ordonanță cu potențial exploziv: cabinetul a anunțat azi că amână până la finalul anului proiectul prin care angajații de la stat ajunși la vârsta pensionării ar fi fost obligați să plece din posturi.
Numeroși medici, de exemplu, sunt și pensionari. Grație lor, mai multe spitale reușesc (cât de cât) să acopere turele de gardă.
Situația nu e cu mult diferită nici în educație sau cultură.
Pentru ca spitalele și școlile să nu rămână cu și mai puțini angajați, premierul Ciolacu promite ca va organiza concursuri de angajare înainte ca ordonanța să producă efecte.
Proiectul de ordonanță are avizul mai multor ministere, dar nu pe cele de la ministerele sănătății, muncii sau culturii. Nu e limpede dacă intenția Guvernului a fost sau nu să ocolească aceste instituții.
Cert e că proiectul nu a ajuns nici la Consiliul Economic și Social și că nici un a fost supus integral dezbaterii publice, așa cum cere legea: din forma asumată oficial lipseau tocmai prevederile cele mai controversate.
Nobel pentru Trump?
Pentru că-i muriseră lăudătorii, Donald Trump e propus la Nobelul pentru Pace de un rector român: Senatul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative a hotărât să înceapă procedurile pentru nominalizare și a invitat alte universități să i se alăture.
Demersul e asumat, în numele SNSPA, de rectorul Remus Pricopie. Reprezentații studenților fie au votat „împotrivă”, fie s-au abținut.
Un comunicat al SNSPA invocă ceea ce numește „rolul președintelui Statelor Unite în facilitarea soluțiilor diplomatice pentru încetarea conflictului din Ucraina”, dar și implicarea sa în discuțiile privind viitorul Fâșiei Gaza.
Trump a propus transformarea regiunii într-o „Rivieră a Orientului Mijlociu”. Planul său ar include expulzarea palestinienilor din Gaza.
La Știrile Zilei, Remus Pricopie încearcă să rezume principalele argumente în favoarea lui Trump.
Printre laureații Nobelului pentru Pace se numără patru președinți ai Statelor Unite: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson, Jimmy Carter și Barack Obama, dar și personalități precum Nelson Mandela și Elie Wiesel.
Putin și armistițiul: da și nu prea
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a declarat azi în favoarea unui armistițiu de o lună în Ucraina, dar a adăugat imediat că ar exista „nuanțe”.
„Ce-ar însemna dacă am opri ostilitățile?” a întrebat el, referindu-se la recuperarea de către armata rusă a unor porțiuni importante din regiunea Kursk, ocupată parțial de forțele ucrainene în vara anului trecut. Întreaga regiune, potrivit lui Putin, ar fi revenit sub controlul Moscovei.
Armistițiul, în opinia sa, ar trebui să ducă la o pace durabilă și să îndepărteze cauzele profunde ale războiului – potrivit Moscovei, așa-zisul „nazism” al liderilor de la Kiev s-ar număra printre ele.
Rusia insistă, de asemenea, să i se recunoască anexarea teritoriilor ocupate în ultimul deceniu: pensinula Crimeea și porțiuni importante din regiunile estice Donețk și Luhansk.
Un emisar special al lui Donald Trump a ajuns azi la Moscova. Steve Witkoff va discuta cu oficialitățile ruse pe tema propunerii acceptate de Ucraina la negocierile de ieri din Arabia Saudită.
Anterior, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, dăduse de înțeles că Moscova nu e de acord cu ideea unei încetări a focului.
„Ea nu ne oferă nimic”, a spus el, „doar le dă ucrainenilor ocazia să se regrupeze”.
