01:02 Pensiile speciale: cât de mult e prea mult?
05:32 Sancțiunile Lukoil și prețurile la pompă
08:16 Mureș: spital de psihiatrie cercetat penal
10:02 Dr. Cristian Andrei, noi acuzații de abuz
13:10 București: conductele și urgența
13:57 Patrimoniul din Govora, sub asalt
15:09 Noi consilieri la Cotroceni
16:04 Mercedesul înapoi
„Nu e obligatoriu ca magistrații să încaseze bani în plus pentru munca făcută în contul posturilor neocupate”.
Așa sună, pe scurt, o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu profunde implicații în România: CJUE s-a pronunțat la cererea Curții de Apel București și a făcut-o la scurt timp după ce instanța supremă a propus ca judecătorii și procurorii să fie plătiți în plus pentru munca suplimentară.
Potrivit instanței europene, principiul independenței judecătorilor nu înseamnă cu tot dinadinsul plata în funcție de volumul de muncă – ei pot primi, de exemplu, timp liber în compensare.
Instanța supremă a publicat ieri una așa-numit proiect de „acord pentru justiție și stabilitate instituțională”, cu doar câteva ore înaintea unei noi runde de negocieri pe tema reformei pensiilor magistraților.
Invalidate din rațiuni de procedură de Curtea Constituțională, schimbările propuse de cabinetul Bolojan au provocat un conflict acut între justiție și Guvern.
Din eșec în eșec
Întâlnirea de aseară de la Cotroceni dintre liderii coaliției, conducerea ÎCCJ și a Consiliului Magistraturii și președintele Nicușor Dan s-a încheiat cu un nou eșec.
Deloc surprinzător, nivelul pensiilor e punctul în care discuțiile s-au împotmolit.
Politicienii ar fi de acord cu o perioadă de tranziție mai îndelungată, pe parcursul căreia vârsta de pensionare a magistraților să se majoreze (treptat) până la 65 de ani.
În baza regulilor de-acum, nu puțini judecători și procurori s-au pensionat înainte să fi împlinit 50 de ani.
Propunerea inițială a cabinetului era ca perioada de tranziție să fie de zece ani: CSM a sugerat public dublarea acesteia.
Surse care au luat parte la discuția de ieri spun că în cea mai mare parte a timpului a fost vorba despre nivelul viitoarelor pensii.
Coaliția propune 70% din ultimul salariu net, un procentaj apropiat de cele din numeroase state europene. Magistrații au sugerat 65% din venitul brut.
Într-un interviu la RFI România, liderul deputaților UDMR, Botond Csoma, a spus că în felul acesta procurorii și judecătorii ar continua să încaseze pensii aproape la fel de consistente ca salariile.
Cât despre perioada de tranziție, magistrații au cerut 18 ani, dar au fost refuzați. Contraoferta puterii este de 17 ani, fără ca valoarea pensiei să crească.
Sancțiunile Lukoil și prețul la pompă
România are destule rezerve de benzină și motorină pentru ca sancțiunile americano-britanice la adresa companiei ruse Lukoil să nu justifice eventuale majorări de prețuri.
Iată cum a încercat să calmeze piața ministrul energiei, Bogdan Ivan, la scurt timp după ce prețul motorinei a depășit pragul psihologic de opt lei pe litru.
Noile sancțiuni vor intra în vigoare săptămîna viitoare – vineri -, din cauza războiului prelungit al Rusiei împotriva Ucrainei.
La noi, Lukoil deține o rafinărie și peste 300 de stații de alimentare, iar ministrul Ivan afirmă că a pregătit un act normativ care ia în considerare noile realități.
Bogdan Ivan și președintele Nicușor Dan invocaseră deja posibilitatea ca statul să preia controlul asupra activelor Lukoil – inclusiv asupra rafinăriei, care este acum închisă pentru lucrări de mentenanță și care ar trebui să se redeschidă peste cîteva săptămâni.
Eventuala încetare a activității ar însemna că e nevoie de importuri suplimentare, a recunoscut Nicușor Dan.
Agenția de știri Reuters scrie, între timp, că gigantul petrolier din Rusia a cerut Statelor Unite să amâne termenul la care vor intra în vigoare sancțiunile.
Pe 21 noiembrie, după cum spuneam, ar urma să fie interzise orice tranzacții cu această companie.
Administrația Trump a făcut o singură excepție: Ungaria, țară condusă de amicul politic al președintelui, Viktor Orbán.
Spital de psihiatrie cercetat penal
Poliția din Mureș a deschis un dosar penal pentru neglijență în serviciu în cazul pacienților unui spital de psihiatrie ținuți în condiții inumane și supuși unor tratamente degradante.
Instituția din Târnăveni e verificată în baza unei sesizări făcute de două organizaţii neguvernamentale.
Georgiana Pascu e coordonatoarea asociației „Pledoarie pentru Demnitate”. Ea a făcut o vizită neanunțată la spitalul din Târnăveni și a cerut imediat intervenția urgentă a ministerului sănătății, în sprijinul celor aproape 300 de pacienţi.
Georgiana Pascu a spus că ceea ce a văzut trece „dincolo de orice limită a demnităţii umane”: mizerie extremă, zeci de paturi lipite și pacienţi care spălau WC-uri în băi murdare.
Într-un mesaj făcut public pe Facebook, conducerea spitalului municipal „Gheorghe Marinescu” afirmă că activitatea ar continua în mod normal și că respectă „protocoalele și standardele instituționale”.
Dr. Cristian Andrei, noi acuzații de abuz
Cercetare extinsă asupra doctorului Cristian Andrei, unul dintre cei mai mediatizați psihoterapeuți din România: Poliția a înregistrat o primă plângere oficială pe numele psihiatrului de copii.
Site-ul PressOne a dezvăluit săptămâna aceasta că el a practicat meseria de psihoterapeut deși nu are atestat de la Colegiul Psihologilor.
Mai multe femei îl acuză, de asemenea, pe Cristian Andrei de abuz sexual.
Pe canalul său de pe YouTube, medicul susține că, de fapt, ar fi vorba despre răzbunarea unei foste iubite.
PressOne scrie însă că încă șapte potențiale victime au luat legătura cu redacția.
Potrivit lor, Cristian Andrei ar fi comis încă de la începutul carierei fapte precum manipularea emoțională și abuzuri sexuale.
La Colegiul Psihologilor și Colegiul Medicilor ar exista mai multe plângeri pe numele lui Cristian Andrei, dar toate ar fi fost ignorate.
Codul Deontologic al psihologilor încadrează la categoria „abuz” relațiile intime dintre specialist și pacienți.
