01:04 Totul până la bani
04:39 500 de școli comasate
08:25 Banii înapoi
09:20 Trump-Putin, program oficial
10:53 Serbia dă din nou în clocot
12:54 Mamă adolescentă, deces la naștere
13:39 Economie nesemnificativă
14:29 Lia Savonea, contestată
Miza e cu adevărat ridicată: aproape 20 de miliarde de lei s-au folosit în ultimii cinci ani numai prin programul de dezvoltare locală „Anghel Saligny”, ca să nu mai vorbim de cele aproape 11 miliarde de euro încasate până acum de România grație PNRR.
Atâta doar că numeroase proiecte sînt „supracontractate”: ele depășesc cu mult bugetele disponibile, potrivit ministerului fondurilor europene.
În condițiile unui deficit bugetar de peste nouă procente, presiunea asupra finanțelor publice sporește amețitor, așa că Guvernul – sau măcar o parte a lui – propune să fie suspendate acele proiecte care nu pot fi gata până la 31 august anul viitor.
Un proiect de ordonanță spune că acele contracte în care progresul lucrărilor nu trece de 30% vor mai putea să continue doar cu aprobare de la Guvern.
Proiectul de ordonanță suspendă, de asemenea, atribuirea de noi contracte de lucrări și servicii, dar și semnarea de noi angajamente în cadrul PNRR, până la aprobarea schimbărilor de către Comisia Europeană.
Contractele fără proceduri de achiziție inițiate sau fără rezultate comunicate ar urma să fie denunțate unilateral.
Controversă
Considerate „pușculițe” ale baronilor locali, programul „Anghel Saligny” și proiectele finanțate prin Compania Națională de Investiții sunt și ele vizate de schimbări – anul acesta nu va mai exista posibilitatea încheierii unor noi contracte de execuție.
Conducerea PSD pretinde că miniștrii săi nu ar fi avizat propunerea de ordonanță și amenință că partidul nu va mai susține nici o decizie majoră a Guvernului promovată fără „consens politic”.
Propunerile PSD de amendare a documentului sunt așteptate luni.
În instituțiile locale dominate de această formațiune sunt de găsit proiecte „Anghel Saligny” care însumează mai bine de jumătate din totalul fondurilor alocate în ultimii cinci ani.
Un raport al organizației Expert Forum publicat în iulie arăta că printre firmele care au primit cei mai mulți bani de la Primării și Consilii Județene se numără unele „cu profil politic sau care au figurat în investigații penale”.
500 de școli comasate
Guvernul ignoră, în altă ordine de idei, corul nemulțumirilor și a duce comasarea școlilor la final: peste 500 au fost „înghițite” de altele pentru că nu adunau numărul minim de elevi prevăzut de lege.
Ministerul Educației dă însă asigurări că reorganizarea nu ar presupune închiderea fizică, ci doar desființarea postului de director.
Unitățile școlare cu puțini elevi au rămas fără personalitate juridică: vor fi arondate, adică, unora mai mari, care vor lua de acum încolo și deciziile importante legate de bani și chestiuni administrative.
Site-ul Edupedu.ro scrie că aproximativ 900 de directori și de echipe manageriale își vor pierde funcțiile și că vor reveni la predare pentru a-și completa norma.
Într-un comunicat oficial, ministerul educației precizează că aproximativ 507 unități școlare nu vor mai funcționa independent. Ar fi vorba despre 8% din totalul școlilor la nivel național.
Planul de reorganizare a atras un val de critici, mai ales din partea profesorilor din școlile vocaționale sau cu profil artistic.
De pildă, muzicienii Andrei Ioniță și Florian Mitrea, profesori la universități de prestigiu din Berlin și Londra, au avertizat că măsurile amenință însăși existența învățământului muzical din România.
Banii înapoi
Când începe să te caute Fiscul pe-acasă chiar știi că ai pierdut puterea: ANAF l-a notificat pe fostul președinte Klaus Iohannis că are de plătit aproape cinci milioane de lei – sumă încasată din închirierea unui spațiu comercial din centrul Sibiului.
Klaus și Carmen Iohannis au închiriat imobiliul băncii Raiffeisen, însă Curtea de Apel Brașov a hotărât în 2015 că ei au deținut clădirea în mod nelegal.
Un an mai tîrziu, titlul de proprietate a fost radiat din Cartea Funciară.
Disputa juridică pe tema moștenirii și a dreptului de proprietate s-a prelungit, însă.
După cum scria site-ul de investigații Rise Project, familia Iohannis a folosit sumele încasate ca să cumpere alte trei case – „căsuțe”, cum le-a numit fostul președinte într-un interviu.
Și ele au fost închiriate.
Program oficial
Cine și ce comunică îți cam arată cine caută să se impună: oficialitățile din Moscova sunt primele care au anunțat programul detaliat al summitului Trump-Putin de mâine, din Alaska.
Cei doi se vor întâlni la ora locală 11:30 (22:30, ora României). Potrivit Kremlinului, prima parte a discuției se va purta doar în prezența traducătorilor.
Abia după aceea li se vor altura delegațiile celor două țări. Războiul din Ucraina e prima dintre teme, dar va veni vorba și despre ceea ce Moscova numește „enormul potențial neexploatat” al relațiilor economice bilaterale.
Donald Trump a amenințat săptămâna aceasta că vor exista „consecințe grave” dacă Putin nu va fi de acord cu un armistițiu, după care a adăugat că o a doua întâlnire – la care să ia parte și Volodimir Zelenski – ar putea fi organizată foarte repede.
Pentru moment, poziția oficială a Rusiei e neschimbată: printre cerințele sale se numără așa-numita „denazificare” a țării vecine și reducerea drastică a capacității Ucrainei de a se apăra.
Surse diplomatice afirmă că lui Donald Trump i s-a explicat în termeni foarte simpli că una dintre pretențiile teritoriale ale Rusiei e de neacceptat: cedarea unor linii fortificate vreme de 11 ani în estul Ucrainei ar deschide „autostrada către Kiev”, i-ar fi spus secretarul general NATO, Mark Rutte.
„Pentru moment, Trump pare să fi înțeles”, scrie revista germană Der Spiegel.
