01:00 Justiție capturată: dublă măsură sau nicio măsură
04:02 Ministrul și plagiatul: Hoțul strigă „Hoții!”
10:17 Noi tăieri în instituții
13:43 Ucraina: încă un dosar de mare corupție
15:38 Încordare în creștere în Orientul Mijlociu
16:58 Condamnare cu întârziere
17:54 Cum vrea să scape Dani Mocanu
18:57 Bolojan (și) la Educație
Diagnostic reconfirmat: justiția română e, în continuare, capturată și inertă: tactica amânării și a eschivelor e folosită pas cu pas de Inspecția Judiciară pentru a sabota cercetările asupra șefului DNA.
Marius Voineag e acuzat de mai multe nereguli în documentarul despre sistemul judiciar publicat luna trecută de Recorder.
Deși mai mulți procurori au vorbit public și s-au declarat dispuși să explice presiunile la care sunt supuși și abzurile pe care le-ar fi comis șeful parchetului anticorupție, nimeni nu îi cheamă la audieri.
Inspecția Judicară este condusă de Roxana Petcu, descrisă de presă drept o apropiată a grupării Savonea.
Într-un interviu de ieri pentru site-ul juridice.ro, aceasta s-a antepronunțat: a numit neregulile dezvăluite de Recorder „critici subiective”.
Hoțul strigă „Hoții!”
Val de atacuri la adresa jurnalistei PressOne Emilia Șercan, care a publicat săptămâna aceasta un articol în care îl acuză de furt intelectual pe ministrul justiției.
Radu Marinescu ar fi copiat cuvânt cu cuvânt mai bine de jumătate din teza de doctorat pe care a susținut-o în 2009 la Facultatea de Drept din Craiova.
Jurnalista a fost amenințată și defăimată în cadrul mai multor emisiuni televizate, dar și de către politicieni și simpli cetățeni care i-au scris pe rețelele sociale.
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării le-a cerut figurilor publice, dar și cetățenilor să se abțină „de la orice formă de instigare la ură și agresiune”.
Instituția la care Emilia Șercan ocupă un post de lector spune că „tentativele de discreditare a jurnaliștilor sunt incompatibile cu valorile statului de drept”.
Ministrul Radu Marinescu a încercat să se apere afirmând că și-a redactat teza de doctorat din 2009 „în conformitate cu rigorile momentului” și că standardele actuale i-ar fi aplicate retroactiv. Furtul intelectual, totuși, nu a fost vreodată normă academică, pe când citarea cu indicarea clară a surselor – da.
România a adoptat legea care definește și sancționează plagiatul în 2004.
După o tăcere prelungită, premierul Bolojan a admis aseară, la TVR, că plagiatul este „o formă de furt”, dar a adăugat că fapta s-ar fi prescris în acest caz: s-a întâmplat acum mai bine de cincisprezece ani, iar obținerea titlului de doctor „nu ar mai avea efecte” în cariera ministrului justiției.
Noi tăieri în instituții
Ilie „10%” Bolojan insistă: Guvernul încearcă să taie o zecime din cheltuielile de personal ale Primăriilor și Consiliilor Județene.
Proiectul de reformă a administrației a fost lansat în dezbatere publică. Documentul propune concedieri, reducerea unor sporuri sau reorganizarea instituțiilor locale.
Ministerul Dezvoltării anunță că vrea (și de această dată) să promoveze proiectul prin angajarea răspunderii în Parlament.
Dacă e adoptată în forma de-acum, legea permite desființarea a 13.000 de posturi până la data de 1 iunie.
Într-un interviu la Digi24, ministrul Cseke Attila a spus că reducerea cheltuielilor de personal este o variantă temporară, pentru anul în curs, dar că din 2027 va fi obligatoriu să se taie posturile.
Cât despre proaspăta majorare a impozitelor și taxelor locale, Cseke Attila a spus că banii în plus nu vor ajunge în bugetul central.
Varianta proiectului de reformă a administrației pe care Guvernul o va trimite în Parlament va fi convenită în urma negocierilor din coaliție.
Primarii PSD – conduși de Olguța Vasilescu, unul dintre liderii influenți ai partidului – contestă vehement intențiile cabinetului. De altfel, formațiunea lui Sorin Grindeanu poartă o dezbatere internă în această perioadă, la capătul căreia ar trebui să decidă dacă rămâne sau nu la guvernare.
Premierul, pe de altă parte, nu poate miza nici măcar pe sprijinul tuturor colegilor de partid: primarul PNL al orașului Huedin, din Cluj, demisionează din cauza deciziilor nepopulare pe care i le-ar impune reforma administrației.
În vârstă de 66 de ani, Mircea Moroșan a dus la capăt patru mandate la rând și l-a obținut pe cel de-al cincilea în urma alegerilor din 2024.
El recunoaște că a recâștigat funcția cu circa o treime din voturi și spune că, în lipsa unei majorități solide, refuză să aplice „măsuri dificile, asumate la nivel central, fără o susținere clară din partea cetățenilor”.
Ucraina: încă un dosar de mare corupție
Dacă România trage, mai nou, de dosarele de mare corupție până când nu mai rămâne nimic din ele, procurorii din Ucraina zdruncină vârful sistemului chiar și în vreme de război: echivalentul DNA-ului de la Kiev a percheziționat aseară sediul partidului condus de fosta prim-ministră Iulia Timoșenko.
Procurorii au publicat un comunicat însoţit de înregistrări audio și de imagini din cursul operațiunii: Timoșenko e surprinsă așezată la un birou, în vreme ce anchetatorii scot dintr-o geantă un plic cu teancuri de dolari.
Fosta prim-ministră le-ar fi dar mită unor membri ai Parlamentului, în schimbul unor voturi. Nu era vorba de acorduri punctuale, ci de un mecanism care implica plăţi în avans, pe termen lung, iar din schemă ar fi făcut parte chiar și demnitari ai partidului prezidențial.
Astăzi, Iulia Timoșenko a respins acuzațiile și a afirmat că perchezițiile s-ar fi făcut în lipsa unui mandat judecătoresc.
Spre sfârșitul lui noiembrie, fostul șef al Administrației Prezidențiale din Ucraina, Andrii Iermak, a demisionat din funcție după ce procurorii anticorupție i-au percheziționat casa.
Agenția Ucraineană Anticorupție și Pachetul Special Anticorupție anchetează o schemă care-a funcționat vreme de peste un an în timpul războiului.
Partenerii companiei energetice de stat Energoatom ar fi dat mită de până la 100 de milioane de dolari pentru a-și păstra contractele.
