01:05 Nicușor Dan, marii susținători
03:58 Care bugetari se sacrifică
06:25 Moțiune respinsă
07:58 Primar condamnat pentru fraudă electorală
09:30 Războiul tarifelor ajunge și în Rusia
11:02 Praid, dezastru pe termen lung
11:50 Eșecuri pe linie la PNL Cluj
12:50 Moldova: război hibrid susținut
Pe întreaga durată a campaniei electorale din acest an, Nicușor Dan a refuzat să facă publice numele marilor săi donatori: la aproape două luni de când a câștigat prezidențialele, unul dintre ele continuă să rămână secret, iar argumentul invocat este același – persoana care a oferit campaniei sale 485.000 de lei (circa 100.000 de euro) preferă să rămână anonimă.
În campania prezidențială, Nicușor Dan a primit nu mai puțin de 19.000 mii de donații.
Patru oameni de afaceri au oferit sume de peste 5.000 de euro.
Cei mai importanți donatori au fost Măriuca și Florin Talpeș, precum și Dan Ostahie, care au oferit cu toții suma maximă permisă de legislația în vigoare: 810.000 de lei.
De asemenea, Aurel Iancu a contribuit cu 500.000, iar Ana Maria Mihai a donat jumătate din această sumă.
Florin Talpeș este co-fondator și președinte al Bitdefender, companie de securitate cibernetică fondată în 2001. Cu trei ani în urmă, societatea a devenit sponsor al echipei Ferrari în Formula 1.
Dan Ostahie este proprietarul și președintele Altex, cea mai mare rețea de magazine de electrocasnice din România. Compania a avut un venit de peste șapte miliarde de lei în 2023.
Aurel Iancu, proprietarul unei clădiri istorice din București cunoscute drept „Casa Miței Biciclista”, a cumpărat anul trecut mai multe imobile din zona Bisericii Amzei din capitală.
El este unicul acționar al unei firme care oferă consultanță în privința tehnologiei blockchain și pe piața criptomonedelor.
Ana Maria Mihai are un profil public extrem de discret.
Care bugetari se sacrifică
Cât despre austeritatea fiscal-bugetară pe care o promovează cabinetul Bolojan, ea continuă să atragă amenințări cu greva și proteste de stradă, dar și avertismente că situația din școli va deveni critică la toamnă: majorarea normei didactice, în condițiile în care numărul elevilor este în mare măsură același, amenință slujbele a mii de învățători și profesori.
Nicușor Dan a recunoscut că s-au luat măsuri „din topor” (sub presiunea timpului, a spus președintele) și că deciziile anunțate până acum de premier îi afectează în largă măsură tot pe angajații de la stat cu venituri medii sau reduse.
Ar fi, deci, Nicușor Dan de acord cu o eventuală interdicție a cumulării pensiei cu salariul în sistemul bugetar? Președintele a răspuns că nu și-a format încă o opinie.
Strânsul curelei ar fi de așteptat să se practice și la Cotroceni – potrivit lui Nicușor Dan, Administrația Prezidențială va propune o reducere cu 20% a propriului buget.
Se va diminua însă și salariul președintelui?
„Pentru moment, nu există această intenție”, a răspuns Nicușor Dan. Aproape la fel răspunsese, cu câteva zile în urmă, și premierul Bolojan.
Moțiune respinsă
Coaliția de guvernământ a îndepărtat astăzi și ultima piedică din calea măsurilor de austeritate: Parlamentul a respins moțiunea de cenzură susținută de AUR, SOS și POT după ce cabinetul Bolojan și-a angajat răspunderea asupra unor decizii precum majorarea cotei generale de TVA la 21% și a nivelului mai multor accize.
Au fost 134 de voturi „pentru” și patru „împotrivă”, cu mult sub numărul minim de 233 care ar fi dus la adoptarea moțiunii și – pe cale de consecință – la căderea Guvernului.
Opoziția acuză partidele de la putere că îi obligă pe cetățeni să achite nota de plată a politicilor fiscal-bugetare din ultimii ani.
AUR, SOS și POT reclamă, de asemenea, consultarea de formă a categoriilor sociale vizate de cele mai dure măsuri.
Rezultatul votului de astăzi era cunoscut dinainte: deși au asigurat necesarul de prezență de la ședința plenului reunit, demnitarii PSD, PNL, USR și UDMR nu au votat.
Totuși, critici directe la adresa unor măsuri (precum taxarea suplimentară a pensiilor de peste 3.000 de lei) s-au auzit în plen inclusiv din partea lui Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD.
După tăierile anunțate inițial, Guvernul pregătește – până la finalul acestei luni – reformarea companiilor de stat și a Fiscului, schimbări în privința finanțării spitalelor și a administrației publice locale, dar și o nouă lege privind vârsta de pensionare a magistraților.
Rusia, trasă în războaiele comerciale
Donald Trump a confirmat că Statele Unite vor continua să trimită noi arme și tehnică militară Ucrainei: necesarul va fi livrat statelor NATO din Europa și transportat ulterior în țara vecină, a spus el în cursul unei întîlniri la Casa Albă cu secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
Înțelegerea include rachete și muniție, dar și sisteme de apărare antirachetă de tip Patriot.
Acestea ar urma să ajungă la destinație „în câteva zile”, potrivit lui Donald Trump.
Zone vaste din Ucraina au fost săptămâna trecută ținte ale unor atacuri rusești cu sute de drone.
După ce s-a declarat, din nou, „foarte nemulțumit” de poziția adoptată de Vladimir Putin în privința unui armistițiu în Ucraina, Trump a amenințat administrația de la Moscova cu tarife comerciale duble, în cazul în care nu se va ajunge la o înțelegere în 50 de zile.
Oarecum surprinzător, principalul indice al bursei de la Moscova a urcat în urma declarațiilor de la Casa Albă: relatările inițiale făceau referire la un nivel planificat de 500% al amenințării cu taxe vamale suplimentare.
Întrebat cît de departe este dispus să meargă în cazul în care Putin va provoca, totuși, escaladarea conflictului, președintele Statelor Unite a refuzat să răspundă.
