01:02 Accidentul din Berceni: statul incapabil
04:47 Războiul hibrid, prioritate la vârf
07:48 Un judecător obosit
10:48 Italia: trei carabinieri uciși în misiune
12:04 Ministerul investițiilor în chirii
13:22 Miroase a risipă
14:11 Pacientă cu arsuri grave, externată din Belgia
Imagini foarte greu de urmărit de la un accident mortal produs aseară în cartierul bucureștean Berceni – o femeie a fost ucisă pe trecerea de pietoni, iar copilul ei de nici doi ani se află în stare gravă, la spital.
Potrivit medicilor, fetița a suferit lovituri la cap, coloană și la picioare.
Poliția l-a reținut pe șoferul în vârstă de 20 de ani.
Pe filmarea suprinsă chiar de camera de bord a mașinii se vede cum el accelerează și depășește în viteză două mașini, chiar înainte de a o lovi femeia de 35 de ani care împingea un cărucior.
Șoferul publicase pe Internet un clip video care surprindea momentul în care circula cu peste 200 de kilometri pe oră.
Tot din cauza vitezei ar fi rămas și fără permis timp de o lună, vara aceasta.
Numai până luna trecută au murit 940 de oameni în accidente produse pe drumurile din România.
Ministerul de Interne a anunțat chiar astăzi lansarea unui program național botezat „Siguranță în trafic”.
Acesta propune o procedură mai simplă de amendare a șoferilor, cu ajutorul camerelor de supraveghere din orașe.
Războiul hibrid, prioritate la vârf
Noua strategie națională de apărare e aproape gata.
Documentul va include două schimbări majore, a anunțat președintele Nicușor Dan într-un interviu la ProTV: războiul hibrid și, din nou, corupția.
În această privință, Serviciul Român de Informații ar urma să aibă un rol sporit, în baza legilor din prezent: decizii succesive ale Curții Constituționale au dus la eliminarea din numeroase dosare penale a probelor strânse cu ajutorul SRI.
Potrivit lui Nicușor Dan, strategia națională de apărare va fi adoptată până pe 26 noiembrie, la o jumătate de an de când și-a preluat mandatul.
Încă de la mijlocul acestui an, președintele spunea că vrea să implice SRI și în eforturile (atâtea câte sunt) de combatere a evaziunii fiscale.
Cât despre nevoia ca România să combată mai energic războiul hibrid, Nicușor Dan recunoștea recent că instituțiile statului au documentat mai puțin de o treime din operațiunile menite să influențeze alegerile de anul trecut.
În baza unor documente declasificate ale serviciilor secrete, primul tur al prezidențialelor a fost anulat, iar primul clasat – Călin Georgescu – e acum trimis în judecată pentru implicare într-o tentativă de lovitură de stat și pentru propagandă legionară și fascistă.
Deși justiția nu s-a pronunțat încă, președintele se declara convins că Georgescu a fost „omul rușilor”.
Un judecător obosit
După o carieră de 25 de ani, judecătorul Mihail Udroiu, unul dintre cei mai cunoscuți magistrați ai generației sale, se pregătește să iasă la pensie la „venerabila” vârstă de 48 de ani.
Secția pentru judecători a Consiliului Magistraturii îi va lua cererea în discuție joia aceasta, laolaltă cu alte cinci solicitări asemănătoare.
Consilier, odinioară, al Alinei Bica (fosta șefă a DIICOT fugită în Italia), Udroiu a devenit judecător la instanța supremă în 2023.
El a fost printre magistrații care s-au opus arestărilor preventive în dosarul „Nordis”.
Hotărârea contrazicea argumente teoretice din propriile lucrări de specialitate.
În noiembrie 2023, s-a aflat în completul care a respins recursul în casație formulat de DNA în dosarul privind finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, în care au fost implicate Elena Udrea și Ioana Băsescu.
Cele două fuseseră condamnate în primă instanță la opt, respectiv cinci ani de închisoare.
De asemenea, magistratul a făcut parte din completul care a dispus încetarea procesului penal împotriva fostului primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș, pe motiv că faptele s-au prescris. Cherecheș era judecat pentru luare de mită, fals în declarații și coruperea alegătorilor.
Cea mai recentă decizie notabilă pronunțată de Mihail Udroiu a fost achitarea definitivă a fostului ministru al sănătății Nicolae Bănicioiu, trimis în judecată pentru o mită de aproape un milion de euro.
Coaliția de la putere încearcă să schimbe, în această perioadă, regulile după care se pensionează magistrații: vârsta de pensionare ar urma să ajungă treptat la 65 de ani, la fel ca în toate celelalte instituții, iar nivelul pensiei nu va mai putea să-l depășească pe cel al ultimului salariu.
Intențiile cabinetului au dus la proteste la nivel național în mai multe instanțe și parchete.
Curtea Constituțională e așteptată să se pronunțe asupra acestor propuneri în mai puțin de o săptămână.
