01:03 Nicușor Dan, îngrijorat de la distanță
03:18 „Acum ori niciodată”
08:01 Magistrații și libera exprimare
09:45 Contraatac pe toate fronturile
12:38 Cinci zile de proteste
15:09 Austeritate contestată
20:08 Atac antisemit în Australia
21:52 Ministra Mediului, emoții după moțiune
23:25 Moțiune respinsă. Guvernul rezistă
24:25 Georgescu și Potra, întâlnire la tribunal
De la „momentul zero al justiției penale” pînă la o fantasmagorică „lovitură de stat” invocată de un fost premier cu o condamnare definitivă la activ, numai de hiperbole nu ducem lipsă în aceste zile: cert e că documentarul Recorder „Justiție capturată” a provocat o undă de șoc în societate, vizibilă inclusiv în stradă, unde mii de oameni au protestat cinci zile la rând.
Zgomotul pare să se fi auzit până la Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan îi așteaptă peste o săptămână pe magistrații interesați să îmbunătățească organizarea sistemului judiciar și să prevină abuzuri precum cele semnalizate de Recorder.
Până una-alta, președintele are un pic de treabă în Finlanda: înainte să plece într-o vizită oficială în statul scandinav, el a scris pe rețelele sociale că ia cu sine îngrijorările societății și că problemele semnalate „sunt grave, dar au rezolvare”.
„Acum ori niciodată”
O bună parte a disputelor publice din această perioadă vizează activitatea Curții de Apel București – una dintre cele mai importante instanțe din țară, unde numeroase dosare de mare corupție (în sistemul public sau printre mari oameni de afaceri) s-au amânat de atâtea ori încât n-a mai rămas nimic din ele.
Într-un interviu acordat în weekend Andreei Pocotilă și lui Mihai Voinea, judecătoarea Raluca Moroșanu a explicat în detaliu de ce a ales să se confrunte public, joia trecută, cu întreaga conducere a Curții de Apel.
Ea a recunoscut că riscă să fie eliminată din magistratură, dar a adăugat (fără ocolișuri) că starea actuală a sistemului judiciar nu numai că permite, dar chiar înlesnește fenomenul corupției.
Raluca Moroșanu a descris un sistem de justiție care – cu legea în mână – se află la discreția câtorva persoane cu influență covârșitoare asupra traseului profesional și a vieții magistraților.
În vârful piramidei se află, potrivit judecătoarei din București, Lia Savonea, președinta instanței supreme.
Între timp, sub protecția anonimatului, un procuror DNA confirmă pentru HotNews acuzațiile colegilor săi care au apărut în documentarul „Justiție capturată”, ba chiar detaliază alte modalități prin care activitatea magistraților a fost îngreunată serios.
Potrivit lui, scăderea capacității DNA de a investiga marile fraude a fost premeditată.
În opinia procurorului amintit, noile reguli referitoare la prescripția faptelor penale și la excluderea polițiștilor judiciari din dosarele de corupție au afectat grav activitatea serviciilor teritoriale DNA.
Potrivit sursei HotNews, cei care semnalează astfel de probleme n-ar trebui hăituiți, ci ascultați.
Pentru moment, Inspecția Judiciară anunță – sec și scurt – că face verificări în urma publicării documentarului „Justiție capturată”.
Unele probleme s-ar fi aflat deja în atenția instituției, iar un rezumat al cercetărilor ar urma să fie publicat în scurt timp.
Cei interesați de rezultate sunt îndemnați să mai aștepte.
Magistrații și libera exprimare
Pe acest fundal, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru încălcarea libertății de exprimare a fostului judecător Cristi Danileț.
Decizia este definitivă și a fost luată cu o majoritate de zece voturi la șapte în Marea Cameră a CEDO.
Inspecția Judiciară a deschis numeroase dosare în cazul unor magistrați care au reclamat problemele sistemului judiciar din România.
Procurorul Bogdan Pârlog pare să fi stabilit un record: peste douăzeci de acțiuni disciplinare.
Hotărârea CEDO spune, cât se poate de clar, că „judecătorii au dreptul, atunci când democrația ori statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general. Declarațiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în general, de un nivel ridicat de protecție”, adaugă Curtea.
Cristi Danileț câștigase procesul încă din februarie anul trecut, dar Guvernul Ciolacu a atacat sentința.
Fostul magistrat primise o sancțiune pecuniară în 2019. El a criticat public propunerile PSD de modificare a legilor justiției.
Instanța supremă i-a respins recursul un an mai târziu și a confirmat decizia luată în cazul său de Consiliul Magistraturii – condus, pe atunci, de către Lia Savonea.
Avocata lui Danileț spune că decizia de-acum oferă un instrument juridic tuturor magistraților europeni atunci când riscă să fie sancționați disciplinar pentru opinii exprimate în public.
Exclus de nu mai puțin de trei ori din magistratură, judecătorul clujean a câștigat de fiecare dată procesele cu CSM.
La începutul anului trecut, el a ales să se pensioneze la vârsta de 48 de ani.
Diana Buzoianu, emoții după moțiune
Moțiunea simplă împotriva ministrei mediului, Diana Buzoianu, a trecut azi de votul Senatului, cu scorul de 74 la 43.
PSD, partener de coaliție al USR, a votat alături de AUR.
Moțiunea simplă nu înseamnă automat demiterea ministrei, ci este mai mult un semnal politic. Opoziția a criticat-o vehement pe Diana Buzoianu după criza apei din Prahova, care a lăsat mai multe localități din județ fără apă potabilă.
Politiciana USR s-a apărat afirmând că a deranjat prin reformele de la Romsilva și de la Apele Române și că oamenii din Prahova au rămas fără apă tocmai din cauza celor care azi îi cer demisia.
Chiar liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului Ilie Bolojan să o demită pe ministra mediului.
Numele lui Grindeanu a apărut în acest scandal odată cu descoperirea unei apropriate de-ale sale, Monica Hunyadi, printre angajații companiei de apă din Prahova – societatea nu a anunțat oficialitățile centrale că ploile abundente făcuseră imposibilă tratarea apei din barajul de la Paltinu.
Hunyadi a deținut o funcție de conducere în compania de apă deși experiența ei se rezumă la administarea unui salon de cosmetică.
Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat după votarea moțiunii că Diana Buzoianu „nu pleacă nicăieri”.
El a adăugat că partidul rămâne în coaliție, dar că Sorin Grindeanu este acum dator să explice de ce a încălcat protocolul acesteia.
Sorin Grindeanu nu a luat parte la lucrările de azi ale Parlamentului.
Austeritate contestată
Pofta de ieșit în stradă, pe de altă parte, se răspândește: organizația sindicală Cartel Alfa amenință cu proteste în cazul în care Guvernul îngheață la anul salariul minim pe economie.
Într-o scrisoare deschisă, organizația angajaților îi cere premierului Bolojan să majoreze nivelul acestui venit cu cel puțin 300 de lei.
Consensul politic în privința măsurilor de austeritate nu trebuie confundat cu susținerea cetățenilor, mai spune Cartel Alfa.
Cele mai recente discuții pe tema salariului minim s-au purtat săptămâna trecută și nu au dus la vreo concluzie clară.
Cabinetul Bolojan, însă, a decis să anuleze și scutirea de impozit pentru locuințe și mașini de care beneficiau persoanele cu dizabilități.
În vreme ce reforma pensiilor speciale trenează, statul recuperează în cel mai bun caz doar o mică parte din prejudiciile produse de marii corupți, iar PNL refuză în continuare să publice contracte de zeci de milioane de euro pentru propaganda electorală de anul trecut, Ilie Bolojan a spus la televiziunea B1 că persoanele cu dizabilități beneficiau de facilități „în exces”.
Nu numai o viață ușoară, dar și minimele facilități le lipsesc persoanelor cu dizabilități din România, fie că e vorba de infrastructură adaptată nevoilor de deplasare sau de incluziune pe piața muncii.
Statul nu le face favoruri, ci are o obligație legală față de cetățenii aflați în situații vulnerabile, spune la Știrile Zilei psiholoaga Ana Dragu, fondatoarea unui centru care sprijină persoanele cu autism.
