00:58 Justiția română, în era „care pe care”
05:06 Proteste ale extremiștilor
07:01 Poftim cultură!
08:43 Soldați europeni în Groenlanda
10:14 Asasin prins
11:02 Cât ne costă fugarii
11:59 STB, aproape de insolvență
Comitetul guvernamental care analizează legile justiției poate funcționa în continuare, cel puțin pentru câteva zile.
Înființat în urma publicării documentarului Recorder „Justiție capturată”, el încearcă să repare pachetul promovat de actualul ministru al internelor, Cătălin Predoiu, într-unul dintre numeroasele sale mandate de la justiție.
Mulți magistrați s-au plâns că legile justiției au centralizat excesiv puterea de decizie și că au permis abuzuri generalizate în sistem.
Curtea de Apel București a respins astăzi o cerere de suspendare a activității comitetului de la Palatul Victoria.
Plângerea a fost depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, o organizație apropiată de Călin Georgescu.
O acțiune similară a fost inițiată de avocata AUR Silvia Uscov, iar în acest caz verdictul e așteptat luni, la aceeași instanță.
Activitatea comitetului a fost vehement criticată și de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Într-o ședință din această săptămână, membrii lui și-au stabilit două obiective extrem de ambițioase: revenirea la DNA a anchetelor privind corupția din magistratură și un audit al sistemului de repartizare a dosarelor de pe rolul instanțelor.
Încă un meci la CCR
Mâine, pe de altă parte, Curtea Constituțională e așteptată să se pronunțe și asupra legii privind pensiile magistraților.
Cabinetul Bolojan vrea ca vârsta de pensionare să urce treptat până la 65 de ani, iar ca valoarea venitului să nu depășească 70% din salariul net.
În aceste condiții, site-ul G4 Media scrie că instanța supremă, condusă de Lia Savonea, trimite la CCR o analiză despre impactul proiectului asupra corpului magistraților.
Documentul fusese cerut de cei patru judecători CCR care au boicotat în două rânduri adoptarea unei decizii a instituției.
În premieră în istoria Curții, pe 28 și 29 decembrie nu a existat cvorum de ședință. Judecătorii care au boicotat luarea unei hotărâri au fost nominalizați de PSD: e vorba de Bogdan Licu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc.
Dată fiind intervenția de azi a instanței conduse de Lia Savonea, o nouă amânare a deciziei de la Curtea Constituțională pare destul de probabilă.
Ca și cum lucrurile nu erau și-așa destul de complicate, Curtea de Apel București ar trebui să se pronunțe mâine asupra unei alte cereri depuse de avocata AUR Silvia Uscov.
Ea contestă numirea a doi judecători ai Curții Constituționale: Dacian Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan, și Mihai Busuioc, susținut de PSD.
Judecătoarea care e așteptată să dea sentința de mâine i-a achitat într-un dosar de corupție pe omul de afaceri Ioan Niculae și pe fostul șef al Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
Proteste ale extremiștilor
După un divorț destul de urât, cofondatorii AUR Claudiu Târziu și George Simion se regăsesc astăzi în stradă: Partidul Acțiunea Conservatoare, desprins din AUR, și formațiunea fostului candidat la Președinție contestă în Piața Universității din București așa-numita „lege Vexler”.
Programul include și un marș (mai degrabă o plimbare, pentru cine cunoaște zona) până la Ateneul Român.
În același timp, însă, în Piața Victoriei, unde se află sediul Guvernului, e programată o manifestație împotriva politicilor fiscale ale cabinetului.
După ce George Simion s-a autoinvitat la protestul fostului său coleg, Claudiu Târziu a insistat că „orice abatere de la tema centrală slăbește cauza”.
Legea promovată de deputatul Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești, înăsprește pedepsele pentru activitățile și pentru propaganda legionare și fasciste, ideologii extremiste care au dus la moartea a milioane de oameni.
Documentul a fost contestat până în pânzele albe de către președinte: în vară, Curtea Constituțională a respins cu unanimitate de voturi obiecțiile ridicate de Nicușor Dan.
Instituția a explicat că legea nu se aplică în cazul materialelor educative și culturale și că ea nici nu îngrădește dreptul la informare.
Președintele a retrimis apoi legea Parlamentului – i-a fost întoarsă în exact aceeași formă și a fost obligat să o promulge.
Legea Vexler adaugă explicit – în premieră – pedepse pentru constituirea sau aderarea la organizații cu caracter legionar.
Sancțiuni mai aspre se vor aplica și pentru distribuirea de materiale cu simboluri fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.
Soldați europeni în Groenlanda
Între Danemarca și Statele Unite există, în continuare, un „dezacord fundamental” legat de viitorul Groenlandei: iată concluzia întâlnirii de săptămâna aceasta dintre oficialitățile din cele două țări.
Prim-ministra Mette Frederiksen a spus că ambiția americană de a prelua controlul insulei rămâne intactă.
Danemarca a trimis întăriri în teritoriul autonom și a obținut de la mai multe țări europene desfășurarea unei misiuni militare de explorare, în semn de susținere pentru Copenhaga.
Insula e râvnită de multă vreme de administrația Trump, iar președintele Statelor Unite a recunoscut că ia în calcul inclusiv o preluare a ei prin forță.
Trump invocă rațiuni „de securitate națională” și nevoia de a limita avansul Rusiei și al Chinei în Oceanul Arctic.
Groenlanda nu este membră independentă a NATO, ci e acoperită de apartenența Danemarcei la Alianța Nord-Atlantică.
Insula este situată strategic între Europa și America de Nord – o poziție crucială pentru sistemul american de apărare antirachetă de zeci de ani.
În această după-amiază, ambasada Rusiei din Bruxelles s-a declarat „profund îngrijorată” din cauza trimiterii de trupe suplimentare NATO în Groenlanda.
Reprezentanța diplomatică a calificat drept „un pretext imaginar” amenințarea în creștere la adresa regiunii din partea Moscovei și a Beijingului.
