00:54 Femicidul: ce fac poliția și magistrații?
04:38 Anul electoral și ascensiunea extremismului
08:44 Noapte albă la granița cu Ucraina
09:25 Zeci de atacuri
10:14 ISU, intervenție controversată
10:48 Tupeu de șef
11:32 General condamnat
Violența la adresa femeilor chiar nu mai are cum să fie tolerată – în primul rînd, de către cei a căror meserie este să protejeze pe toată lumea: polițiștii și magistrații.
Iată mesajul transmis de președintele Nicușor Dan la o reuniune a Ministerului de Interne, în condițiile în care numai în prima jumătate a acestui an au fost aproape 30 de cazuri de femicid (uciderea selectivă a membrilor unei comunități, după criteriul sexului).
La mijlocul lunii trecute, un bărbat de 37 de ani a ucis o tânără de 22, însărcinată și mamă a doi copii, în Prahova. El o agresase încă din adolescență.
La finalul lunii mai, un bărbat de 49 de ani a împușcat mortal într-un complex imobiliar din Ilfov o tânără de 23, și ea însărcinată. Și în acest caz bărbatul era fostul ei agresor, împotriva căruia femeia ceruse un ordin de protecție.
La începutul acestei luni, o altă crimă s-a comis în Mureș: un bărbat care își agresase și amenințase în mod reptat fosta parteneră a ucis-o și i-a dat foc în propria casă. Bărbatul fusese anterior condamnat pentru viol și pentru un alt omor, dar site-ul snoop.ro a documentat eșecul oficialtiăților în abordarea acestui caz: el a fost eliberat condiționat pentru „bună purtare” cu circa cinci ani mai devreme.
Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a recunoscut cu jumătate de gură că probleme există, dar a adăugat imediat că nivelul de siguranță publică din România e superior celui din Uniunea Europeană.
Luna trecută, în urma unor proteste de stradă, mai multe deputate și senatoare au depus un proiect de lege care ar introduce femicidul ca infracțiune distinctă în Codul Penal.
În varianta cea mai optimistă, documentul nu ar putea fi adoptat mai devreme de toamna acestui an.
2024-2025, ascensiunea extremismului
O treime dintre parlamentarii români reprezintă partide care își asumă fățiș identitatea de extremă dreapta: mai mulți dintre ei au sistematic luări de poziție cu caracter antisemit sau fac apologia unor criminali de război și a unor figuri centrale ale fascismului românesc.
Iată două dintre concluziile raportului de monitorizare asupra antisemitismului și a negării Holocaustului în spațiul public, în anul electoral 2024-2025.
Documentul a fost redactat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului. Raportul spune că primul tur al prezidențialelor de anul trecut a fost marcat de amplificarea fără precedent a extremismului de dreapta.
În perioada studiată, zeci de morminte din Cimitirul Evreiesc din Bacău au fost vandalizate cu diferite simboluri naziste, iar pe uşile unei sinagogi din București un membru al organizației „Noua Dreaptă” a lipit simboluri legionare.
Străzile și mijloacele de transport în comun din mai multe orașe, de asemenea, s-au umplut de abțibilduri și de grafitti-uri asemănătoare.
Au circulat liste cu persoane publice indicate drept așa-ziși „trădători” sau „paraziți”, în termeni peiorativi asociați etniei rome sau celei evreiești.
Raportul mai menționează canonizarea de către Biserica Ortodoxă a trei preoți cu „certe afinități legionare sau etniciste”.
Deși legislația de combatere a activităților și propagandei fasciste există de peste două decenii, abia anul trecut s-au închis unele dosare, iar Parchetul a trimis în judecată mai multe persoane care l-au comemorat public pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu.
S-a pronunțat, de asemenea, o condamnare pentru incitare la ură sau discriminare.
Raportul Institutului pentru Studierea Holocaustului evidențiază rolul unor platforme de investigație care au reușit să surprindă grupări de extremă dreapta foarte active și cu vădite scopuri electorale.
Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională o lege care înăsprește pedepsele pentru activitatea și propaganda legionare și fasciste.
În opinia sa, documentul ar încălca dreptul la informare și educație, precum și pe cel la libera exprimare.
Noapte albă la granița cu Ucraina
Mai multe explozii au zguduit noaptea trecută regiuni ucrainene aflate foarte aproape de granița cu România.
Înregistrări publicate pe rețelele sociale de locuitori din Tulcea surprind ploaia de drone, dar și incendiile care au izbucnit în țara vecină (între altele, în orașul Izmail, din regiunea Odesa).
Ministerul Apărării a confirmat că aparate F-16 au fost alertate în urma atacurilor: ele nu s-au ridicat de la sol, pentru că – spune ministerul – nu a existat pericolul ca dronele să intre în spaţiul aerian naţional.
Deși Inspectoratul pentru Situații de Urgență nu a emis vreo alertă, mai multe persoane au sunat la 112.
Potrivit oficialităților din Kiev, cel puțin 11 oameni au fost răniți în vestul și în centrul țării vecine, în Harkov sau la Krivoi Rog.
Țintele predilecte ale atacurilor au fost instalațiile industriale.
Potrivit primarului din Krivoi Rog, o rachetă balistică de fabricație iraniană a fost, de asemenea, lansată asupra orașului.
Atacurile rusești vizează aproape zilnic regiuni întinse din Ucraina.
Luni, Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor livra echipamente militare suplimentare Kievului și a dat Rusiei un termen de 50 de zile pentru a accepta un armistițiu.
Prima reacție a Moscovei a fost să ia în derîdere acest ultimatum.
