01:02 Simion despre Nicușor: „E autist, săracu’!”
05:09 Numărul 2 în AUR și „presa ilegitimă”
08:10 Modelul Orbán în acțiune
12:17 Maestrul și „protejatul” său
16:21 Negocieri directe, dar degeaba
17:39 Indicele ROBOR, din nou în urcare
18:20 Și mai mulți pensionari „speciali”
19:20 Anchetă de corupție la NATO
Nicio campanie electorală din lume nu e vreun model de bună-cuviință și nimeni nu păcătuiește, pe durata vreuneia, prin exces de politețe.
Și totuși, România a reușit să întreacă măsura într-o singură zi, în două rânduri, în aproape același timp.
Aflat încă de ieri într-un soi de mini-turneu european, care a inclus opriri în Varșovia, Roma și Bruxelles, George Simion și-a numit în această după-amiază contracandidatul la prezidențiale „autist”.
A făcut-o în cursul unei discuții cu jurnalista ProTV Camelia Donțu.
Într-o primă reacție, publicată pe Facebook, Nicușor Dan califică drept „intolerabilă” jignirea a sute de mii de copii și de adulți cu tulburări de spectru autist din România.
Primarul Bucureștiului condamnă ceea ce numește „un mesaj lipsit de umanitate, nedemn nu doar pentru campania electorală, ci pentru orice om decent și cu înțelegere față de semenii săi”.
Încă de pe 25 aprilie, o asociație civică a condamnat public folosirea cuvântului „autist” ca insultă de către George Simion.
Organizația Sunt Autist a cerut și intervenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că, în România, un copil dintr-o sută e diagnosticat cu TSA (tulburare din spectrul autist).
E foarte probabil ca mai mulți adolescenți, adulți și vârstnici să fie ori nediagnosticați, ori neînregistrați oficial.
Derapajul de astăzi al lui George Simion îndeamnă la discriminare și la ură, consideră și Nicoleta Orlea, directoarea de comunicare a asociației Vocea Autismului.
Numărul 2 AUR și „presa ilegitimă”
Printre inamicii publici pe care AUR i-a tot reclamat în ultima vreme, presa se află pe un loc privilegiat.
Numărul doi al formațiunii a trecut astăzi cu mult dincolo de acuzațiile referitoare la părtinire și la sursa finanțărilor – în cazul mai multor televiziuni, după cum arătase inclusiv Recorder, e vorba de fonduri din bugetul de stat aflate la dispoziția partidelor parlamentare.
Într-un interviu acordat jurnalistului HotNews Laurențiu Ungureanu, Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR, a comparat presa cu crima organizată.
Marius Lulea a folosit termenul de „presă ilegitimă”, deși a recunoscut că partidul său a încheiat și el contracte cu aceasta.
Cu câteva zile în urmă, George Simion publicase un text pe blogul său cu titlul „Ce mă fac cu voi?”, în care îi numea pe contestatarii săi „bezmetici și iraționali”.
Președintele AUR nominalizase două publicații: HotNews și G4Media, un gest fără precedent în istoria recentă a alegerilor prezidențiale.
Maestrul și „protejatul” său
Dacă o fi fost vreodată altceva, cursa pentru Cotroceni chiar pare să se fi stabilizat în ultimele zile la nivelul unei competiții între tandemuri președinte-premier.
Nicușor Dan a declarat în mai multe rânduri că l-ar prefera pe Ilie Bolojan, iar George Simion aproape că a candidat în numele lui Călin Georgescu, pe care pretinde că ar vrea să-l nominalizeze după 19 mai într-o funcție înaltă în stat – aceea pe care fostul candidat și-o va dori.
Georgescu a evitat să spună dacă e interesat sau nu de postul de premier. Pe durata unei discuții de-o oră cu Marius Tucă, însă, el tot nu a reușit să-i rostească numele lui George Simion.
L-a numit, în schimb, de mai multe ori, „protejatul” său.
Cît despre prestația liderului AUR în campanie, fostul candidat a ținut să amendeze declarația acestuia privind concedierea treptată a 500.000 dintre angajații de la stat.
Călin Georgescu își face planuri optimiste de viitor în condițiile în care se află încă sub control judiciar: e cercetat pentru șase presupuse infracțiuni, dintre care cea mai gravă e instigarea la acțiuni anticonstituționale.
Legătura moscovită
Pe acest fundal, site-ul de investigații Rise Project scrie că a intrat în posesia unui document potrivit căruia Călin Georgescu a călătorit în ianuarie 2016 la Moscova.
Rusia era încă de atunci sub sancțiuni internaționale, pentru prima invazie militară din Ucraina și pentru anexarea peninsulei Crimeea.
Georgescu s-a aflat la Moscova timp de trei zile: la câteva luni după acea călătorie, publicația Sputnik Moldova afirma că el avea să fie viitorul prim-ministru al României.
Articolul îl numea „un strateg absolut” care „știe mai bine decât oricine dacă România are sau nu viitor”.
Tot în 2016, în august, Georgescu a publicat un volum în care schița așa-zisul proiect de țară „Hrană, Apă, Energie”, pe care l-a folosit în campania de anul trecut.
Negocieri directe, dar degeaba
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că îl trimite pe ministrul apărării, Rustem Umerov, la negocierile de pace cu Rusia din Istanbul.
Mandatul echipei – din care mai fac parte reprezentanți ai serviciilor secrete – e obținerea unui armistițiu, care pare însă un vis foarte îndepărtat.
Potrivit lui Zelenski, Rusiei nici nu-i trece prin minte să înceapă discuții serioase.
Aflat în Ankara, președintele țării vecine a spus că prezența ministrului apărării la negocieri e un semn de respect față de gazdă și față de Donald Trump.
Zelenski îl provocase pe Vladimir Putin să accepte să discute față în față. Confruntat cu previzibilul refuz, el a afirmat că Putin și-a trimis „marionetele” în loc.
Șeful delegației ruse, consilierul prezidențial Vladimir Medinksi, a spus că Moscova consideră că negocierile din Turcia reprezintă o continuare a celor din 2022.
Acordul nerealizat atunci includea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate, să-și limiteze capacitățile militare și să acorde un statut special regiunilor Donețk și Luhansk, din estul țării vecine.
