00:46 Încă un caz de femicid
04:53 Rocada revitalizată
07:00 Sfântă culme legionară
11:28 Trump, „pacificatorul” Iranului
13:31 Gaza: zeci de civili uciși
14:43 Lia Savonea, doar ea
15:56 Aici sunt banii dumneavoastră
17:00 La dolce vita pentru fugari
La două săptămâni de la uciderea Teodorei Marcu, o tânără însărcinată din Ilfov, de către un bărbat care abuzase de ea încă din adolescență, încă un caz de femicid – de această dată, în Prahova.
Un bărbat din comuna Lipănești și-a ucis partenera în vârstă de 22 de ani (și ea însărcinată) chiar în fața celorlalți doi copii. Aceștia au doi, respectiv patru ani.
Crima s-a produs ieri și a fost semnalată printr-un apel la 112 de către o femeie din localitate.
Bărbatul, în vârstă de 37 de ani, și-a lovit partenera cu toporul. A fugit de la locul crimei, însă a fost prins și se află acum în custodia Poliției.
Femeia reclamase deja comportamentul agresiv al bărbatului la Poliție. Ordinele de protecție emise în acest caz nu au prevenit însă moartea ei.
Numai în acest an, este cel de-al douăzeci și șaselea caz de femicid (uciderea deliberată a unei femei, din cauza sexului său).
Ce fel de protecție?
Cazul Teodorei Marcu a fost urmat, la începutul acestei luni, de un protest chiar în fața Guvernului, dar și de promisiunea că Parlamentul va introduce femicidul în Codul Penal, ca o infracțiune pedepsită distinct.
Senatoarele și deputatele din România sunt ele însele victime ale violenței la adresa femeilor, spunea la emisiunea Recorder „Cum se face” Andreea Bragă, membră a Centrului Filia.
Andreea Rusu, directoarea executivă a organizației, a atras la rândul său atenția că monitorizarea printr-o brățară electronică a agresorilor în cazul cărora s-au emis ordine de protecție a fost ținta unor intense campanii de dezinformare.
În România, la fiecare 12 minute o persoană devine victimă a violenței, iar două treimi dintre faptele reclamate sunt îndreptate împotriva femeilor.
80% dintre copiii abuzați sexual sunt fete.
Cu o întârziere semnificativă față de data precedentului caz, Patriarhia Română se declară oficial îngrijorată din cauza acestor fenomene.
Instituția vorbește despre „escaladarea cazurilor de violență domestică din societatea românească și a crimelor abominabile petrecute recent”.
Patriarhia adaugă că „orice manifestare a violenței este incompatibilă cu învățătura creștină” și le amintește preoților că au datoria să asculte și să ajute victimele.
Fum aproape alb la Cotroceni
Ilie Bolojan ar urma să fie desemnat prim-ministru de către președintele Nicușor Dan, la capătul a aproape trei săptămâni de negocieri între PSD, PNL, USR și UDMR.
De altfel, Cotroceniul a anunțat în această după-amiază că președintele cheamă joi partidele la consultări privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.
O nouă rocadă guvernamentală, după modelul Ciucă-Ciolacu, ar presupune însă ca PSD să preia și el conducerea cabinetului, în primăvara lui 2027. Altfel spus, cu un an înaintea alegerilor locale și parlamentare.
Rocada Ciucă-Ciolacu a decredibilizat partidele mari până în punctul în care, în două rânduri, PSD și PNL n-au reușit să-și trimită vreun reprezentant în finala prezidențială.
Mai mult, la turul întâi organizat anul trecut (și ulterior anulat), prima poziție i-a revenit lui Călin Georgescu, un admirator declarat al unor ideologii criminale care au marcat în mod tragic trecutul României.
De asemenea, PSD a obținut anul trecut cel mai slab scor la parlamentare din istoria sa: 22,3%, la doar patru procente distanță față de AUR.
Sfântă culme legionară
Cine s-a mirat până acum că statul român a ignorat ascensiunea extremismului de dreapta (atunci când nu i-a fost complice) e posibil să nu fi fost îndeajuns de atent: pe cel mai înalt vârf muntos din România – Moldoveanu, din Masivul Făgăraș – stă (bine înfiptă) o uriașă cruce legionară.
O postare recentă pe Facebook a Salvamont Argeș, în care apar simbolul interzis prin lege încă din 2002 și un steag cu lupul dacic, a stârnit un val de critici online.
În primă instanță, administratorul paginii a închis comentariile, iar astăzi a șters pozele.
Contactat de Știrile Zilei, șeful Salvamont Argeș, Ion Sănduloiu, spune că nu înțelege de ce instituția pe care o conduce e implicată în acest scandal.
Salvamontiștii au încercat acum șapte ani să dea crucea jos, dar s-au confruntat cu un alt iureș: criticile au venit atunci din partea unor organizații care susțin că ea ar reprezenta un simbol al rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș.
Cerecetătorii spun că astfel de dezbateri, oricât de neplăcute, trebuie să se poarte.
E nevoie ca istoria să fie cunoscută în amănunt ca să nu ne trezim că simbolul unei ideologii criminale devine, la propriu, vizibil din avion, spune Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului.
Mai mult, pe Vârful Moldoveanu ar fi și o plăcuță cu un citat din Ion Gavrilă Ogoranu – lider al unei grupări de „partizani” din munți, acesta a fost însă și membru al Mișcării Legionare și ideolog de extremă dreapta după 1990.
Cu doar o săptămână în urmă, Parlamentul a adoptat o lege care înăsprește pedepsele pentru inițierea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob și pentru propaganda de acest fel.
Noutatea este că actul normativ menționează, în mod explicit, și organizațiile legionare.
„Pacificatorul” Iranului
Degrabă căutător al unui armistițiu când vine vorba de Ucraina, Donald Trump își ia tot timpul din lume pentru a interveni într-un alt conflict: cel izbucnit vinerea trecută între Israel și Iran.
Președintele Statelor Unite a părăsit mai devreme decât era programat summitul organizat în Canada de G7 – grupul celor mai industrializate șapte state din lume.
A spus, fără să explice la ce se gândește, că-l interesează o înțelegere „mai bună decât un armistițiu” în privința Orientului Mijlociu.
Ce-ar fi, așadar, mai bun decât un armistițiu?
„Încetarea conflictului sau abandonarea ambițiilor nucleare”, a răspuns el, după care a adăugat că Iranului nu i se poate permite să obțină arme atomice: cel puțin deocamdată, inclusiv în baza estimărilor făcute de serviciile secrete americane, republica islamică ar fi departe de un asemenea obiectiv.
O organizație neguvernamentală – Activiștii pentru Drepturile Omului din Iran – afirmă că de vineri încoace bombardamentele israeliene au făcut peste 450 de victime: în mare parte civili, dar printre persoanele ucise se numără și peste 100 de militari, inclusiv unii cu rang înalt.
Atacurile reciproce au continuat pentru a cincea zi la rând, iar în centrul Teheranului s-au auzit explozii și în această după-amiază.
Potrivit ministerului israelian al sănătății, peste 150 de oameni au ajuns la spital în ultimele 24 de ore, iar 24 de israelieni au fost uciși.
Gaza, iadul etern
În vreme ce atenția lumii s-a mutat asupra noului conflict, forțele armate israeliene au ucis cel puțin 51 de palestinieni în Gaza, în apropierea unui punct de distribuire a ajutoarelor umanitare din orașul Khan Younis.
Mai bine de 200 de oameni ar fi fost răniți.
Oficialitățile locale, aflate sub controlul grupării Hamas, spun că soldații au deschis focul în circumstanțe asemănătoare aproape zilnic în ultima perioadă.
Martorii oculari povestesc că dronele israeliene au lansat cel puțin două rachete asupra mulțimii din Khan Younis, după care soldații aflați pe un tanc au deschis focul de la circa 500 de metri distanță.
Forțele armate afirmă că – în toate cazurile de acest fel – soldații ar fi tras focuri de avertisment atunci când „indivizi suspecți” ar fi devenit amenințători.
Israelul nu permite accesul presei internaționale în Gaza, ceea ce face aproape imposibilă verificarea afirmațiilor sale.
În războiul din Gaza au fost uciși până acum peste 55.000 de oameni, în largă majoritate civili.
