00:54 Georgescu, în luptă cu „oligarhia soroșistă”
03:29 Două noi dosare
06:31 Justiția extraordinară: liber după o mită de milioane
08:48 Cazul Charlie Kirk: suspect acuzat
10:18 Maghiarii de la MVM nu mai cumpără E.ON
11:03 Testarea limitelor
11:53 „Ucigașul tăcut”
Aproape totul pare să-i despartă pe partizanii lui Călin Georgescu de detractorii lui, dar măcar într-o privință lumea cade de acord: modestia nu-l dă afară din casă.
Trimis ieri în judecată pentru complicitate la o tentativă de comitere a unor acțiuni anticonstituționale, fostul candidat la Președinție s-a comparat direct cu Donald Trump.
El nu a răspuns acuzațiilor Parchetului General, dar a dat vina pe „oligarhia globalist-soroșistă”, care ar fi „instrumentalizat justiția ca pe un glonț, cu scopul înlăturării mele de a reda țara noastră înapoi”.
Potrivit Parchetului General, Călin Georgescu ar fi fost „creierul” unor plănuite acțiuni de destabilizare, după anularea prezidențialelor de anul trecut.
El ar fi pus la cale o serie de acțiuni violente, în colaborare cu 21 de persoane.
Printre ele – mercenarul dat în urmărire internațională Horațiu Potra, coordonatorul gărzilor de corp ale fostului candidat și Eugen Sechila (la rândul său, fost mercenar și lider al unei organizații neolegionare).
„Argumentul” invocat de Călin Georgescu e identic unuia folosit de Kremlin.
Dimitri Peskov, purtătorul de cuvînt al lui Putin, a fost întrebat despre acuzația că patru companii cu legături în Federația Rusă au fost implicate în operațiunile de influențare a alegerilor din România.
A răspuns că acuzații asemănătoare s-au formulat în 2016, în Statele Unite, și că suspiciunea Parchetului General nu ar corespunde realității.
Două noi dosare
Rechizitoriul publicat ieri de Parchetul General se concentrează în proporție covârșitoare asupra evenimentelor de după 6 decembrie, când Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale în baza unor informații declasificate de către Consiliul Suprem de Apărare.
Procurorii nu explică ce se întâmplase înaintea turului întâi al alegerilor, de pe 24 noiembrie, și nici dacă (și cine) l-ar fi susținut, inclusiv financiar, pe Călin Georgescu.
Nu e clar, de asemenea, nici ce au făcut instituțiile locale pe întreaga durată a anului trecut și în baza căror dovezi au luat CSAT-ul și Curtea Constituțională deciziile dinspre sfârșitul lui 2024.
Cu mai puțin de două săptămâni înaintea prezidențialelor, însă, preşedintele comisiei SRI din Parlament spunea că „în România nu au fost descoperite campanii de propagandă sau dezinformare realizate de actori externi ostili”.
Totuși, rechizitoriul de ieri a dezvăluit câteva noutăți: Georgescu e cercetat în două noi dosare penale, pe lângă cele în care a fost deja trimis în judecată.
Cele două noi dosare pse referă la fapte precum comunicarea de informații false și instigarea la violență împotriva unor persoane publice, demnitari sau funcționari.
Parchetul consemnează, de pildă, declarațiile făcute de Călin Georgescu la începutul anului la Realitatea Plus și în podcasturi ale unor activiști de extremă dreapta – Alex Jones și Shawn Ryan.
Călin Georgescu e acuzat că a răspândit informații false despre o așa-zisă implicare a României într-un al treilea război mondial.
Dosarul legat de instigarea publică a fost trimis Parchetului din sectorul 1 al Bucureștiului.
Procurorii afirmă că, între noiembrie și februarie, Georgescu a îndemnat cetățenii la manifestații violente și la preluarea controlului asupra unor instituții.
Pe 10 februarie, adaugă anchetatorii, un protest organizat în Piața Victoriei a degenerat într-o serie de violențe de stradă.
Tranzacție oprită
Compania maghiară de stat MVM a renunțat la intenția de-a cumpăra furnizorul de gaze și de curent E.ON România.
Publicația de profil e-nergia.ro scrie că motivul îl reprezintă o investigație suplimentară a Comisiei Europene asupra acestei tranzacții.
MVM încheiase un acord pentru preluarea subsidiarei locale a E.ON, însă tranzacția nu a primit avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe.
Afacerea urma să intre, de asemenea, în analiza Consiliului Suprem de Apărare.
Potrivit ministerului energiei, ea ar fi putut amenința independența energetică a României: MVM are relații comerciale foarte strânse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale.
Suspect pus sub acuzare
Tyler Robinson, presupusul ucigaș al activistului conservator american Charlie Kirk, a fost inculpat pentru omor calificat, port ilegal de armă și obstrucționarea justiției.
Procuratura va cere pedeapsa cu moartea.
Tânărul de 22 de ani e vizat de șapte capete de acuzare după asasinatul din campusul unei universități din statul Utah.
Procurorii au reținut drept circumstanțe agravante faptul că acuzatul l-ar fi luat ca țintă pe Charlie Kirk din cauza opiniilor sale politice și prezența unor minori la locul faptei.
În vârstă de 31 de ani, Charlie Kirk a fost împușcat acum o săptămână. Între altele, el era de părere că regimul armelor de foc din America merită menținut, chiar dacă prețul plătit este cel al „câtorva morți pe an”.
Tyler Robinson a compărut în fața instanței printr-un sistem de videoconferință pentru prima dată de la arestarea sa.
El a vorbit doar pentru a-şi confirma numele. În rest, a păstrat tăcerea şi a părut calm în timpul scurtei audieri.
Robinson purta o vestă verde cu bretele, al cărei scop pare să fie să îl împiedice să se vătămeze.
Potrivit anchetatorilor, ADN-ul lui ar fi fost găsit pe trăgaciul presupusei arme a crimei.
De asemenea, sub tastatura sa se afla un bilet pe care scria: „Am ocazia să-l elimin pe Charlie Kirk şi o voi face”.
Se presupune, de asemenea, că suspectul i-ar fi cerut colegului său de cameră să şteargă „mesajele incriminatoare” despre asasinat şi să păstreze tăcerea dacă avea să fie interogat de poliţie.
