01:05 Pacea în noua ordine mondială
03:20 Zelenski, din nou la Casa Albă
04:23 Ucraina și viitorul Europei
10:51 Banii baronilor, necazul PSD
12:15 Expert antidrog, doctor în plagiat
14:06 Fără reclame la păcănele în București
14:44 Dani Mocanu a scăpat de condamnare
15:29 PNL se judecă cu AEP
Vreun rezultat propriu-zis chiar nu era de așteptat, dar summitul Trump-Putin de vineri din Alaska a fost cât se poate de grăitor prin simbolistică: președintele Statelor Unite i-a întins covorul roșu lui Vladimir Putin, pe numele căruia e în vigoare un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională.
L-a invitat să i se alăture în limuzina prezidențială și – poate cea mai puternică dintre toate imaginile surprinse vineri – l-a aplaudat pe liderul care-a pornit cel mai sângeros conflict din Europa de după cel de-al doilea război mondial: războiul din Ucraina a făcut aproape 50.000 de mii de victime până la mijlocul acestui an.
La capătul unor discuții cu mult mai scurte decât se anunțase, Trump și Putin au spus că au făcut progrese, fără să intre în amănunte și fără să răspundă vreunei întrebări.
Pare să fi fost abandonată, însă, ideea că încetarea focului în Ucraina ar fi primul pas spre o înțelegere mai amplă.
Trump a calificat întîlnirea drept „productivă”, deși a recunoscut că asupra unor puncte majore nu s-a ajuns la consens.
„Până când ne-om înțelege nu există o înțelegere”, a spus el.
Ucraina și viitorul Europei
Admirația (adeseori exprimată public) a lui Donald Trump față de președintele Rusiei s-a manifestat apoi în nenumărate postări pe rețelele sociale.
Trump pare să fi acceptat pe de-a-ntregul tezele rusești privind așa-zisele „cauze profunde” ale conflictului din țara vecină.
În versiunea Kremlinului, de pildă, națiunea ucraineană și cea rusă ar fi una singură, iar liderii de la Kiev ar trebui înlăturați.
În scurta conferință comună de vineri, Putin a sugerat chiar că următoarea întâlnire la nivel înalt ar putea să aibă loc la Moscova.
La ora publicării acestui articol, Volodimir Zelenski are programată o întâlnire la Casa Albă cu Donald Trump. Cea precedentă, din februarie, s-a încheiat catastrofal, cu o ceartă surprinsă în direct de presa din toată lumea.
Trump și vicepreședintele JD Vance l-au umilit atunci pe președintele Ucrainei și i-au spus că „nu are nicio carte de jucat” în ceea ce privește negocierile de pace.
Cu puțin înaintea întâlnirii de azi, Zelenski a observat că cel puțin zece oameni au fost uciși în țara vecină în ultimele ore în atacurile armatei ruse.
„Vladimir Putin încearcă să-și bată joc de eforturile diplomatice”, a spus el.
Mai mulți lideri europeni – printre care se numără președintele Franței, cancelarul Germaniei și premierul Marii Britanii – îl însoțesc de această dată la Washington pe Volodimir Zelenski.
Trump a exclus înaintea întâlnirii de azi posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO sau să recâștige Crimeea, peninsula ocupată ilegal de Rusia în 2014.
Banii baronilor, necazul PSD
Ordonanța care suspendă unele finanțări din PNRR și din programul „Anghel Saligny” (mai cunoscut drept „pușculița baronilor”) continuă să provoace agitație la PSD.
Partidul condus interimar de Sorin Grindeanu refuză în continuare să ia parte la ședințele coaliției de guvernare: ar fi nevoie, în opinia sa, de discuții în plus asupra reducerilor de cheltuieli din administrația locală și a măsurilor fiscale din cel de-al doilea pachet promovat de Guvern.
Întârziat de circa o lună, deja, acesta propune schimbări în taxarea companiilor multinaționale, un nou sistem de eșalonare a datoriilor strânse de firme și noi reguli privitoare la activitatea persoanelor juridice: toate, indiferent de dimensiuni, ar trebui să aibă cel puțin un cont bancar sau unul la Trezoreria Statului.
Cât despre banii din PNRR și din programul de dezvoltare locală „Anghel Saligny”, un proiect de ordonanță propune să fie suspendate acele proiecte care nu pot fi gata până la 31 august anul viitor.
Contractele în care progresul lucrărilor nu trece de 30% vor mai putea să continue doar cu aprobare de la Guvern.
PSD pretinde că miniștrii săi nu ar fi avizat propunerea de ordonanță și amenință că partidul nu va mai susține nicio decizie majoră a Guvernului promovată fără „consens politic”.
Doctor în plagiat
Cătălin Țone, un fost șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei pensionat la 48 de ani și reconvertit în expert TV, ar fi plagiat două teze de doctorat.
O anchetă a site-ului PressOne arată că Țone a susținut cele două doctorate în 2011, la distanță de doar 36 de zile – la Academia de Poliție și la Universitatea Națională de Apărare.
Lucrările nu doar că sunt copiate una după alta în proporție de 40%, cu greșeli de scriere cu tot, dar informațiile din ambele teze au fost plagiate din alte lucrări, în proporție de peste 70%.
Contactat de PressOne, Cătălin Țone a contraatacat: el pretinde că ar avea dovezi că investigația de presă ar fi susținută de promotori ai legalizării cannabisului.
Mai mult, a amenințat jurnaliștii că îi va da în judecată dacă vor folosi în text termenii „fraudă academică” sau “plagiat”.
În prezent, el e consilier superior la Agenția Națională Anti-Doping din subordinea Guvernului. Anul trecut, a avut venituri de peste 3.600 de euro pe lună.
Țone este frecvent invitat la televiziuni sau podcasturi și susține conferințe despre consumul și traficul de droguri.
În această dimineață, după apariția anchetei PressOne, a fost prezent la Radio România Actualități, unde nu i s-a pus nicio întrebare despre suspiciunile de plagiat.
