01:04 „Ilie Sărăcie”, contestat la Cotroceni
03:31 Parlamentarii, -10%
04:23 Proteste ale fermierilor europeni
05:36 Președintele și prescripția
07:31 Consultare cu amânare
08:15 „Justiție capturată”: boții fac ore suplimentare
14:16 Constanța: val de demisii la vârf
15:13 Primar la judecată
16:01 Rocadă USR
Poreclit deja „Ilie Sărăcie”, premierul Bolojan încearcă, fără succese notabile, să împace și capra, și varza: la nici 24 de ore de când coaliția a convenit să majoreze valoarea salariului minim (de la mijlocul anului viitor), dar și – cadou de sărbători pentru companii – să reducă impozitul minim pe cifra de afaceri, organizațiile sindicale s-au instalat în fața Palatului Cotroceni.
Angajații îi cer președintelui să medieze ceea ce numesc „conflictul social major” cu Guvernul, „în contextul degradării accelerate a condiţiilor de muncă şi de trai”.
Încă din octombrie – când s-au strâns în fața Palatului Victoria din București – sindicatele ceruseră insistent ca salariul minim pe economie să nu fie înghețat anul viitor.
Compromisul la care au ajuns PSD și PNL, în condițiile măsurilor de austeritate din acest an și ale celei mai ridicate inflații din Uniunea Europeană, a fost ca acest venit să se majoreze de la 1 iulie, de la 4.050 de lei la 4.325.
După cum spuneam, însă, ceva mai repede – de la 1 ianuarie – impozitul minim pe cifra de afaceri se reduce la 0,5%: el ar urma chiar să dispară în 2027.
Sindicatele consideră că intervenția președintelui se justifică din cauză că politicile de austeritate îi afectează în mod disproporționat pe angajați și că ele „accentuează inegalităţile din societate şi sărăcirea populaţiei active.
Aflat în Bruxelles, președintele nu a dat semne că s-ar grăbi să medieze conflictul reclamat de angajați.
În cel puțin două rânduri, președintele a invitat în mod public companiile private să întocmească propriile proiecte de legi, pe care instituțiile statului să le promoveze ulterior.
Constituția României spune cât se poate de clar că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Proteste în Bruxelles
Tensiunile sociale au bubuit astăzi și la Bruxelles – mii de fermieri au contestat pe străzile din capitala Belgiei politica agricolă comună a Uniunii Europene, dar și un proiectat acord comercial cu mai multe state din America Latină.
Au avut loc, de asemenea, confruntări cu forțele de ordine, în prima zi a Consiliului European de iarnă.
Fermierii contestă proiectul unui acord de liber schimb cu blocul comercial sud-american Mercosur, care include Argentina, Brazilia, Paraguayul și Uruguayul.
Agricultorii europeni se tem de concurența neloială din partea acestora.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avea de gând să semneze acordul în acest weekend – planul a fost amânat, între altele, ca urmare a opoziției din partea Franței, Italiei și a Poloniei.
Documentul ar urma să elimine taxele vamale pentru majoritatea produselor schimbate între cele două blocuri comerciale, inclusiv pentru cele agricole, vinuri și băuturi spirtoase.
Protestele vizează, însă, și reformele propuse pentru bugetul multianual al Uniunii: cheltuielile agricole ar urma să fie reduse cu mai mult de o cincime.
Divergență
În plină criză a justiției penale – și sub presiune să acționeze rapid și coordonat – președintele și premierul par să fi pornit, din nou, cu stângul.
În vreme ce Ilie Bolojan consideră că răspunderea penală nu ar trebui să mai poată să dispară în cazurile grave de corupție, Nicușor Dan e de părere că alta e problema: durata proceselor.
Prescripția răspunderii penale reprezintă perioada maximă în care o infracțiune poate fi sancționată de lege. Culmea, primul său scop este tocmai să împiedice tărăgănarea proceselor.
Omorul, violul, agresiunea sexuală asupra copiilor și genocidul sunt faptele care nu se prescriu.
În urma unor decizii din 2022 ale Curții Constituționale și ale instanței supreme, hotărâri contestate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, peste 10.000 mii de dosare au beneficiat de „marea prescripție”.
Așa au scăpat de răspundere penală – între multe altele – personaje precum Elena Udrea, Darius Vâlcov, Ioana Băsescu, Gigi Becali sau inculpații din dosarul HexiPharma – societatea care vindea apă chioară spitalelor, la suprapreț, pe post de dezinfectant.
Ironie supremă: Consiliul Superior al Magistraturii a început cu o amânare un demers care pretinde că ar trebui să ducă la un diagnostic mai limpede asupra sistemului judiciar.
CSM a anunțat că prelungește până pe 21 decembrie termenul dat procurorilor și judecătorilor interesați să completeze un chestionar online în această privință.
Inițial, răspunsurile erau așteptate până mâine.
Ascultători ai Știrilor Zilei din rândul magistraților ne-au semnalat că acest chestionar sugerează – mai mult sau mai puțin discret – răspunsurile și au calificat drept „un simulacru” consultarea lansată de CSM.
Boții fac ore suplimentare
La două zile după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, un canal de Telegram cu elocventul titlu „Uragan asupra Europei” făcea public un mesaj: „Treaba asta are legătură cu dosarul Coldea și rețeaua Soroș și explică parțial activarea Recorder pe subiectul <<corupția din justiție>>.
Site-ul context.ro a descoperit între timp o campanie coordonată de discreditare a documentarului, care implică sute de postări cu conținut identic și de conturi care au publicat în aceeași secundă același mesaje.
Doi cercetători consultați de context.ro au observat, între altele, că din aproape 1.000 de postări provenind în majoritate de la conturi unice, aproape 600 sunt identice.
Peste 300 de conturi TikTok au publicat același mesaj în exact același moment și un singur utilizator de Facebook a publicat de 22 de ori, în intervalul a nouă ore, același mesaj denigrator al unei formațiuni politice de buzunar – Partidul Republican.
O altă tactică presupune diseminarea unor comentarii aproape identice pe mai multe pagini, în principal ale unor publicații influente, pentru a crea iluzia unei dezbateri organice.
De fapt, potrivit cercetătorilor citați, coordonarea și suprapunerea mesajelor sunt indicii puternice ale comportamentului inautentic.
Iar în „democrația de tip nou” propovăduită de administrația Trump și de partenerii săi din IT și comunicații, platforma Facebook a eliminat postarea prin care site-ul context.ro încerca să popularizeze articolul despre operațiunea de discreditare a documentarului Recorder.
Administratorii grupului de Facebook „AI de noi”, care dezvăluie în mod curent operațiuni de dezinformare, au adăugat că și lor le-a fost blocată distribuirea acelui articol.
Context.ro a încercat – fără succes – să conteste decizia Facebook prin intermediul platformei și a cerut și un punct de vedere oficial din partea corporației californiene.
Între timp, postări care conțin reclame la fraude online sau incitare la violență circulă nestingherite pe rețeaua socială.
