00:48 Cancelaria premierului: – 40%
02:26 Primării și CJ-uri: mii de posturi dispar
08:33 Nicușor Dan, serviciile și scrutinul anulat
10:45 IT-iști în pericol
14:45 Bugetul U.E.: cât ar putea încasa România?
15:58 Rusia: noi sancțiuni europene
17:39 Furtuni și inundații
18:31 Salvată la limită
19:11 Grădină zoo ilegală
După-amiaza de vineri a început abrupt la Guvern – Mihai Jurca, șeful cancelariei premierului, a anunțat că desființează aproape jumătate dintre posturile existente în mai multe departamente: 40%.
Altfel spus, dintre cele aproape 180 de posturi aflate acum în subordinea cancelariei vor mai rămÂne 105.
Cheltuiala cea mai consistentă din prezent e cea cu mașinile. Numărul lor se va reduce la jumătate și dispar și șoferii: potrivit lui Mihai Jurca, demnitarii fie vor conduce singuri, fie vor folosi transportul în comun, dacă nu au permis.
Guvernul a calculat că va scuti circa 850.000 de lei pe lună din reducerea numărului de funcționari și a aparatului demnitarilor.
O altă măsură – dispariția mesei de după ședințele de Guvern – ar însemna o economie de circa 300.000 de lei pe lună din protocolul cancelariei.
Schimbări în administrație
Oricît de bine ar da la televizor astfel de măsuri, deficitul bugetar tot la peste 9% din PIB rămâne, iar fapt e că măsurile de austeritate au început cu bursele elevilor și cu banii pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului.
Drept urmare, premierul însuși a făcut publice în această după-amiază detaliile pachetului de măsuri privind reformarea administrației publice locale.
Dispar mii, dacă nu cumva zeci de mii de posturi din primării și din Consiliile Județene, mai ales în acele localități în care populația a scăzut semnificativ: Guvernul va stabili un număr maxim de angajați.
Se va limita și numărul polițiștilor locali, cu scopul de a evita ceea ce Ilie Bolojan a calificat drept „cheltuieli inutile”.
Instituțiile locale vor mai primi fonduri de la Guvern doar în funcție de eficiența lor. Unul dintre criterii, de exemplu: gradul de colectare a impozitelor.
Totuși, nu riscă instituțiile locale să ajungă în situația ridicolă în care s-a trezit de curând un minister (al energiei), nevoit să apeleze la o firmă privată pentru că nu mai avea destui funcționari?
Pentru acele proiecte „de nișă” sau care chiar nu pot fi duse la bun sfârșit de angajații de la stat, soluția este externalizarea, crede premierul.
Potențiale controverse
Ilie Bolojan a anunțat, pe de altă parte, că vor urma schimbări în privința unei „pușculițe” îndelung utilizate de primari și de președinții de Consilii Județene, sub pretextul unor proiecte de dezvoltare – programul „Anghel Saligny”.
Ministrul dezvoltării, Atilla Cseke, a adăugat că autoritățile locale vor primi atribuții deținute în prezent de cele de la centru.
Primăriile vor putea să decidă dacă autorizează sau nu sălile de jocuri de noroc și unde vor fi construite acestea.
O altă idee e de așteptat să provoace scandal – șoferii care nu-și plătesc amenzile în termen de 90 de zile să rămână fără permis.
Măsurile anunțate astăzi fac parte din al doilea pachet fiscal-bugetar pentru care Guvernul ar vrea să își angajeze răspunderea în Parlament.
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, cerea însă de curând ca această procedură să nu devină o regulă.
Primul pachet de măsuri de austeritate include decizii precum majorarea cotei generale de TVA și a unor accize, care vor intra în vigoare de la 1 august.
Cine s-a amestecat în alegeri?
Aflat în vizită în Germania, unde s-a întâlnit – între alții – cu cancelarul Friedrich Merz, Nicușor Dan a dat un interviu cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung.
A repetat, cu această ocazie, că vrea să numească la toamnă la conducerea serviciilor secrete două persoane care să nu fi activat nici în servicii, nici în politică până acum.
Întrebat dacă a existat vreo implicare a serviciilor în anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, Nicușor Dan a răspuns scurt: „Nu s-au implicat suficient”.
Surse oficiale citate de site-ul HotNews spun că autorităţile române nu au informaţii în plus care să poată proba fără dubiu implicarea Rusiei în scrutinul din noiembrie.
Tema a fost analizată în cea mai recentă şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare, de la sfârșitul lunii trecute.
Încă o rundă de sancțiuni
După trei ani și mai bine de război în Ucraina, Uniunea Europeană a aprobat cel mai amplu pachet de sancțiuni la adresa Rusiei.
Ca de obicei, a fost nevoie de negocieri prelungite: Slovacia și Malta și-au folosit în mod repetat dreptul de veto.
Un element central al noului pachet este reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc – în prezent, de aproape 48 de dolari pe baril. Acordul le interzice companiilor de transport, asigurări şi reasigurări să opereze cu vase care transportă petrol rusesc peste această valoare.
În plus, Uniunea interzice importul de produse rafinate din petrolul rusesc și adaugă peste 100 de nave pe lista neagră a petrolierelor din așa-zisa „flotă fantomă” a Federației (cea neoficială, folosită pentru a ocoli sancțiunile).
Lista băncilor rusești cărora li se interzice accesul la sistemul internațional de plăți SWIFT s-a îmbogățit cu mai bine de 20 de nume.
Aproape 30 de organizații din China, Hong Kong și Turcia au fost și ele incluse pe lista celor acuzate de complicitate la ocolirea sancțiunilor.
Cu nici două săptămâni în urmă, șeful celui mai important serviciu de supraveghere financiară din Rusia s-a lăudat public, în prezența lui Vladimir Putin, că Moscova a reușit să „fenteze” izolarea internațională.
Rusia folosește, între altele, mecanisme alternative de plată, precum aurul și criptomonedele.
Cu toate acestea, țara se află în pragul recesiunii: inflația se apropie de 10%, iar Produsul Intern Brut s-a redus cu circa 100.000.000.000 de dolari.
