01:01 Cu agresorul direct la procuror
04:35 Profesor de Biblie și de abuz
05:50 Orban, out de la Cotroceni
10:51 Taxe locale în creștere în 2026
12:48 Armistițiul din Gaza, încă un pas
14:52 Numiri la vârf
16:27 Un primar plimbăreț
17:24 Zelenski în Turcia
A fost nevoie să moară peste cincizeci de femei, ca să cităm un alt mare cinic în viață, pentru ca ministrul de interne să ia o primă măsură clară în privința cazurilor de violență domestică.
Deși numeroase crime puteau fi prevenite doar dacă Poliția și-ar fi făcut treaba, Cătălin Predoiu spune abia acum vrea să acopere “breșele din sistem” și să elimine “orice posibilitate de apreciere subiectivă tolerantă a polițiștilor și a procurorilor.”
Altfel spus, el propune ca polițiștii care constată că un ordin de protecție a fost încălcat să fie obligați să ducă imediat agresorul în fața unui procuror – acesta, la rândul său, poate lua noi măsuri preventive.
În afara faptului că domnul Predoiu se comportă de parcă n-ar fi fost tocmai ministrul justiției în mai multe dintre Guvernele ultimelor decenii, încă rămâne un mister de ce polițiștii din Teleorman nu au făcut mai nimic în cazul unei femei ucise cu cincisprezece lovituri de cuțit în fața unuia dintre copiii săi.
Victima avea ordin de protecție pe care bărbatul care a ucis-o a recunoscut că îl încălcase.
Pe deasupra, ea reclamase la 112 că a fost bătută și violată de fostul partener.
Ieri, șeful Poliției Române, Benone Matei, a anunțat că paisprezece polițiști și procurorul de caz sunt cercetați în legătură cu modul în care au gestionat acest dosar.
Orban, out de la Cotroceni
Cooptarea lui Ludovic Orban în echipa de la Cotroceni părea încă o etapă a unei prietenii vechi – fostul premier și lider al PNL a jucat un rol esențial în prima campanie câștigătoare a lui Nicușor Dan pentru Primăria Bucureștiului.
Povestea, totuși, s-a terminat brusc și fără prea multe explicații: Ludovic Orban pleacă din postul de consilier prezidențial pentru politică internă după o lună și jumătate.
Un comunicat al Administrației Prezidențiale spune că decizia s-ar fi luat de comun acord.
Cu câteva zile în urmă, Orban îl acuzase într-un interviu televizat pe Cătălin Drulă ca se folosește de imaginea președintelui în campania pentru Primăria Bucureștiului.
Totuși, Nicușor Dan a fost prezent la lansarea candidaturii și a dat de înțeles în mai multe rânduri că l-ar prefera pe politicianul USR în locul pe care l-a lăsat liber la Primărie.
Într-un interviu pentru Știrile Zilei, Ludovic Orban a spus că își menține punctul de vedere: imaginea președintelui n-are ce să caute în campania pentru Primăria Bucureștiului.
Mai mult, însă, fostul premier consideră că Nicușor Dan ar forța limitele Constituției în această privință.
Taxe locale în creștere
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat, în procedură de urgență, proiectul revizuit privind noile taxe locale.
Documentul care va intra în vigoare anul viitor majorează, între altele, impozitele pe proprietate și mașini. În cazul locuințelor, creșterea e de aproape 80%.
Potrivit unor estimări ale site-ului profit.ro, în cazul unui apartament cu trei camere din București (pentru care impozitul a fost anul acesta de aproape 200 de lei) proprietarul va datora în 2026 aproape 360 de lei.
În cazul mașinilor, principiul aplicat este „poluatorul plătește”: impozitul va fi mai consistent în funcție de vechimea mașinii.
Noua lege mai instituie o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din afara Uniunii Europene.
Popularitatea unor platforme online precum Temu și Trendyol a sporit semnificativ în ultimii ani.
Dispută nouă
Pe de altă parte, liderii coaliției negociază încă reducerile de cheltuieli din administrație.
Surse participante la discuții afirmă că s-ar fi invocat chiar și reducerea cu 10% a salariilor din sectorul public, inclusiv în sănătate și educație (domeniu deja afectat de măsurile de austeritate ale cabinetului Bolojan).
Tăieri ar fi de așteptat și în instituțiile din subordinea ministerelor de interne și al apărării.
Și în acest caz ar fi vorba de un minus de zece procente.
Ministrul apărării, Ionuţ Moşteanu, a spus azi că se opune acestei măsuri, pe motiv că înțelegerea din coaliție de-acum două săptămâni era ca acest domeniu să fie exceptat.
La fel ca proiectul de reformă a pensiilor magistraților – contestat imediat și vehement de către cei vizați -, cel privind administrația urmează să fie promovat prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament.
Armistițiul din Gaza, încă un pas
Autoritatea Palestiniană și Israelul au salutat rezoluția de azi-noapte a Consiliului de Securitate ONU privind viitorul Fâșiei Gaza.
Planurile se bazează pe înțelegerea promovată de administrația Trump în baza căreia un armistițiu fragil între organizația Hamas și Israel a intrat în vigoare pe 10 octombrie, după doi ani de război.
O forță internațională de menținere a păcii ar urma să fie trimisă în Gaza, iar gruparea Hamas să fie dezarmată.
Potrivit rezoluției, un așa-numit „Consiliu al Păcii” va coordona reconstrucția regiunii și distribuirea ajutoarelor umanitare.
Mișcarea Hamas a criticat documentul: în opinia sa, rezoluția impune un mecanism internațional de tutelă asupra Fâșiei Gaza și ajută, de fapt, la atingerea obiectivelor Israelului în regiune.
Statul palestinian
Spre deosebire de varianta inițială, rezoluția face trimitere (însă în termeni foarte vagi) la crearea unui stat palestinian.
Cuvintele folosite sunt „o cale credibilă către autodeterminarea și statalitatea palestiniene”.
Israelul se opune vehement ideii, dar mai multe state arabe au făcut presiuni în vederea menționării acestui obiectiv în text.
Rusia și China nu au făcut uz de dreptul de veto de care dispun în Consiliul de Securitate, dar s-au abținut de la vot, pentru a garanta adoptarea rezoluției.
Totuși, și Moscova, și Beijingul au criticat documentul, pe motiv că el nu garantează implicarea Națiunilor Unite și pentru că nu sprijină în mod explicit soluția celor două state.
Războiul din Gaza, pornit după atacurile Hamas soldate cu 1.200 de victime și cu luarea a 251 de ostatici, a dus la moartea a circa 70.000 de palestinieni, majoritatea civili.
Guvernul Netanyahu e acuzat de mai multe organizații neguvernamentale, dar și de o comisie care activează sub egida ONU, că a comis un genocid în Fâșia Gaza.
