01:02 Președinta CAB, în mediu controlat
06:31 Planeta Nibiru, probleme pe pământ
09:03 „Greatest hits” cu Vladimir Putin
11:23 Împrumut european pentru Ucraina
13:11 Programe aprobate
14:07 Afaceri cu cântec la MApN
14:56 PSD, cu toate tunurile pe Diana Buzoianu
„Orice, numai o dezbatere transparentă și onestă despre starea sistemului judiciar nu”: iată tactica improvizată din mers de cei mai puternici dintre magistrații momentului, în urma publicării documentarului Recorder „Justiție capturată”.
Pentru început, ei au încercat fie să minimalizeze gravitatea dezvăluirilor Recorder sau să îi denigreze pe cei care au reclamat abuzuri la vîrf. Mai nou, fac eforturi să acrediteze o teorie cu iz conspiraționist, fără să poată invoca fie și o urmă de dovadă: cineva – nu se știe cine – ar pregăti astfel reactivarea lui Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI (în prezent trimis în judecată pentru trafic de influență) și a Codruței Kovesi, șefa Parchetului European.
După conferința de presă de joia trecută, de la care-a fugit cu tot cu conducerea Curții de Apel București, președinta instanței, Liana Arsenie, s-a refugiat într-un loc sigur: la Realitatea PLUS.
Apariția televizată a Lianei Arsenie a fost cea de-a doua în tot atâtea zile.
Ea a susținut aseară că noile legi ale justiției – indicate de magistrații consultați de Recorder drept una dintre cauzele crizei din prezent – ar fi pus capăt presiunilor la adresa judecătorilor.
După care a acuzat-o pe Elena Grecu, fostă procuroare DNA, că ar fi presat-o cu mai mulți ani în urmă să dea o soluție anume într-un dosar al Olguței Vasilescu, fostă ministră a muncii în epoca Dragnea.
Gravitatea situației invocate de Liana Arsenie ridică însă încă un semn de întrebare în ceea ce-o privește: în eventualitatea în care lucrurile s-ar fi petrecut exact așa cum susține președinta Curții de Apel București, rămâne de lămurit dacă faptul că ea a păstrat secretul nu s-ar putea încadra la categoria „omisiune a sesizării”, prevăzută de Codul Penal.
Documentul incriminează în mod explicit nedenunțarea unor infracțiuni de către persoanele sau entitățile cărora legea le impune această obligație.
Dosarul la care face referire Liana Arsenie a fost deschis în 2016, iar Lia Olguța Vasilescu era acuzată, între altele, de luare de mită și de trafic de influență.
Tribunalul Bucureşti a retrimis dosarul DNA-ului, iar la începutul lui 2017 Curtea de Apel București a menținut decizia.
Soluția definitivă s-a pronunțat în 2020: clasare din lipsă de probe.
Planeta Nibiru, probleme pe pământ
Acuzații de corupție și aranjamente cu terenuri publice la Tuzla, lângă Costinești.
În schemă ar fi implicat primarul din localitate, Reșit Taner, și organizatorii festivalului „Beach, Please”, potrivit unei investigații a site-ului Rise Project.
Primarul ar fi schimbat ilegal statutul unor terenuri agricole: ele au trecut din extravilan în intravilan fără știrea Consiliului Local, pentru a putea fi cumpărate mai ușor.
Compania interesată de terenurile în cauză este deținută de Lucian Ștefan Gâtiță, organizator al festivalului „Beach, Please”.
Asociat al afaceristului este influencerul Andrei Șelaru, mai cunoscut drept Selly.
Cei doi au anunțat acum câteva luni lansarea unui proiect în zonă: o planficată stațiune, botezată neaoș Nibiru.
Rise Project relatează că miza în zonă ar fi preluarea unui teren de peste 100 de hectare – o fostă livadă pierdută de stat în urma unei retrocedări controversate și ajunsă în administrarea unor apropiați ai afaceristului Gigi Becali.
Pentru cumpărarea ei ar fi nevoie inclusiv de aprobarea Ministerului Apărării – terenul e prea aproape de coasta Mării Negre.
Tranzacția n-a fost încă parafată, dar sunt semnate deja promisiuni de vânzare-cumpărare.
Organizatorii festivalului, pe de altă parte, susțin că proiectul imobiliar includea inițial fosta livadă, dar că între timp planurile s-au schimbat.
„Greatest hits”, cu Vladimir Putin
Ca de obicei, a durat mult – mai bine de patru ore.
Ca de obicei, a fost atent coregrafiată.
Și, tot ca de obicei, a dat pe-afară de revizionism, de distorsionări ale realității la limita dintre comic și tragic și de minciuni gogonate.
Primul (și cel mai puternic) exemplu: „Ucraina a pornit războiul din Ucraina”. Aceasta a fost premisa, demonstrabil falsă, de la care a plecat Vladimir Putin în cursul conferinței sale anuale de presă.
Persoana care a dat ordinul ca soldații ruși să treacă granița în țara vecină, în februarie 2022, continuă să pretindă că ar căuta „pacea” – acel tip de pace în care numai Rusia pune, însă, condiții.
Federația va continua să lupte până când își atinge toate obiectivele, a spus el. Unul dintre cele mai importante obiective – cedarea întregului Donbas – e de neacceptat din capul locului de către Kiev, mai ales că Putin nu deține nici acum controlul asupra întregii regiuni.
Pe harta din spatele lui Putin, însă, Federația Rusă include nu numai Crimeea, ci și regijnile Donetsk, Luhansk, Kherson and Zaporojie.
Poate mai importante decât amenințările cu un război prelungit, însă, au fost, și de această dată, semnalele transmise administrației Trump.
Putin a lăudat noua strategie de securitate națională a Washingtonului, care nu mai include Rusia printre amenințări, dar și decizia președintelui Statelor Unite de a da în judecată gigantul media britanic BBC.
L-a îndemnat pe secretarul general NATO să citească noua strategie a Statelor Unite – Mark Rutte afirmase că Alianța ar trebui să se pregătească pentru eventualitatea unui război de agresiune inițiat de Rusia.
Și a evitat să răspundă unei întrebări din partea BBC: „Vor mai fi sau nu <<operațiuni militare speciale>> în viitor?”
În cursul conferinței, totuși, pe un ecran unde erau proiectate întrebările primite online în timp real, au apărut (pentru scurtă vreme) două mesaje neconforme: cineva a vrut să afle de ce rușii obișnuiți o duc mai rău „decât oamenii din Papua Noua Guinee”, iar o altă persoană a întrebat „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să scoatem băutura?”
