01:00 Pensiile magistraților, proiect schimbat
05:06: „Specialii”: pensie SAU salariu
07:02 Flancul estic: drone și sabotaj pe căile ferate
08:35 Ucraina: atacuri cu zeci de victime
10:14 Cornel Onilă, încă o posibilă șansă
11:06 O lege-„icoană”, cât pe ce să fie anulată
12:58 Încă o scumpire
Miza e cunoscută, conflictul dintre puteri – la fel de dur, iar cabinetul Bolojan mai încearcă o dată: noul proiect de lege privind pensiile magistraților e gata, în speranța că va putea fi adoptat foarte repede, până la sfîrșitul săptămânii viitoare.
În caz contrar, Guvernul susține că România ar risca să piardă peste 200.000.000 de euro din PNRR.
Într-un interviu la ProTV, premierul a spus că partidele coaliției propun în continuare ca vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor să se majoreze, treptat, până la 65 de ani.
Perioada în care ar urma să se producă schimbarea a fost majorată: 15 ani, față de cei zece din varianta inițială a legii, invalidată de Curtea Constituțională.
Cum avizul lipsă din partea Consiliului Magistraturii a dus la eșecul guvernamental de la Curtea Constituțională, opinia instituției e așteptată acum cu sufletul la gură.
Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a spus la Digi24 că magistrații propun în continuare să încaseze o pensie de 65% din ultimul salariu brut – ceea ce ar însemna circa 85% din salariul net.
Cât despre nemulțumirea magistraților că ar fi singura categorie de pensionari speciali luată la țintă de Guvern, liderul UDMR, Kelemen Hunor, spunea ieri la RFI România că următoarele la rând sunt pensiile militare.
Cine și de unde taie?
Pensionarilor speciali li se mai pregătește ceva: ei nu vor mai putea să cumuleze pensia cu salariul.
Li se va permite, adică, să rămână angajați la stat doar dacă acceptă o reducere a pensiei la 15%.
Versiunea inițială a unui proiect în acest sens nu includea această precizare, ceea ce a stârnit temeri că două domenii-cheie (sănătatea și educația) ar fi riscat să se confrunte cu un deficit și mai acut de personal.
Așadar, în cazul în care proiectul intră în vigoare, el se va aplica doar militarilor, personalului aeronautic navigant, funcționarilor publici parlamentari, angajaților Curții de Conturi și diplomaților.
Pe de altă parte, o idee cu risc ridicat de a provoca tensiuni sociale s-a lovit rapid de opoziția PSD.
E vorba de reducerea cheltuielilor din instituțiile de stat prin tăierea cu 10% a salariilor.
„Nici vorbă”, a spus liderul PSD, Sorin Grindeanu, la capătul unei ședințe de astăzi a conducerii partidului.
Agitație pe flancul estic
Două avioane de luptă Eurofighter au fost ridicate azi-noapte din cauză că încă o dronă intrase în spațiul aerian național.
Incidentul s-a produs pe fundalul unor atacuri ale Rusiei în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.
Potrivit Ministerului Apărării, drona a apărut intermitent pe radare, vreme de aproximativ 12 minute.
Piloții militari nu au folosit armamentul din dotare, însă alte două avioane (F-16, de data aceasta) au fost și ele ridicate de la baza aeriană din Câmpia Turzii.
Polonia, între timp, a închis consulatul Rusiei de la Gdańsk și a arestat patru persoane în dosarul unui sabotaj comis weekendul trecut pe căile ferate.
Ministrul de externe de la Varșovia, Radosław Sikorski, a condamnat ceea ce numește „un act de terorism statal”.
Guvernul pune pe seama spionajului rusesc o explozie produsă pe una dintre liniile de cale ferată de importanță strategică.
Linia Varșovia-Lublin leagă capitala Poloniei de granița cu Ucraina.
Polonia, unul dintre cele mai importante centre de tranzit pentru ajutoarele occidentale destinate țării vecine, spune că doi dintre complicii sabotorilor au fugit în Belarus.
Zeci de victime
Pe frontul ucrainean, bilanțul unuia dintre cele mai puternice atacuri ale armatei ruse din acest an a ajuns la cel puțin 25 de victime, printre care se numără trei copii.
Rachetele și dronele rusești au lovit, între altele, două blocuri de locuințe din orașul Ternopil, aflat în vestul Ucrainei. Mai bine de 70 de persoane au fost, de asemenea, rănite.
Două alte regiuni din vestul țării vecine au fost și ele lovite: în Liov și Ivano-Frankivsk au fost răniți peste 30 de oameni.
Mai multe clădiri și vehicule au fost incendiate.
Rusia a lansat atacuri din ce în ce mai puternice asupra infrastructurii energetice din Ucraina, în încercarea de a demoraliza populația.
Livrarea curentului electric e deja raționalizată, iar noile atacuri au provocat pene de curent în mai multe regiuni ucrainene.
