00:49 Legea anti-femicid trece de Senat
03:57 Cine-ar putea să vină la DNA
06:34 Judecătoarea „M-a sunat Lia!” vrea la pensie
08:42 România în dosarele Epstein
11:06 Proiect anti-boicot
12:00 Ce este „majoratul digital”?
13:21 Doliu în Ucraina
Astăzi este, cu adevărat, o zi importantă pentru România, o țară în care doar în ultima lună cinci femei au fost ucise de foști sau actuali membri ai familiei, iar numărul victimelor de anul trecut a fost de șaizeci.
Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului a fost votat în Senat – va ajunge acum la Camera Deputaților, forul decizional în acest caz.
Inițiativa definește femicidul drept „uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”.
Infracțiunea va fi pedepsită ca omorul calificat, cu închisoarea de la 15 la 25 de ani, sau cu detenție pe viață.
Victoria Stoiciu, una dintre inițiatoarele proiectului, spune însă că cel puțin la fel de importante sunt măsurile preventive pe care le introduce această lege.
Nevoia unei legi mai aspre în această materie a devenit evidentă după seria de femicide de anul trecut. Cîteva cazuri au provocat chiar importante proteste de stradă.
Teodora Marcu, o tânără însărcinată, a fost împușcată de fostul partener în cartierul Cosmopolis, de lângă București.
În Teleorman, Mihaela Mitrache, mama a trei copii, a fost înjunghiată de cincisprezece ori de un fost partener sub ochii fiului de doi ani.
Anda Gyurca, din Mureș, a fost ucisă cu toporul și apoi arsă de un fost partener – Poliția ar fi trebuit să-l prindă cu un an înainte de crimă, pentru că o răpise pe femeie.
Bărbatul e și acum de negăsit.
Ghici cine vine la DNA
În plină procedură de selecție a viitorilor șefi ai marilor parchete, un nume controversat e adus în discuție pentru conducerea Direcției Naționale Anticorupție.
Instituția e condusă acum de procurorul Marius Voineag, acuzat că ar fi blocat mai multe anchete penale importante, inclusiv una care viza achiziții ale Serviciului Român de Informații.
Printre procurorii luați în considerare de ministrul justiției s-ar afla Nicolae Andrei Solomon.
L-ar recomanda, între altele, relația apropiată cu Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și un stagiu absolvit la Academia SRI.
Nicolae Andrei Solomon este adjunct al procurorului general Alex Florența, din vara anului 2023 încoace.
De numele său se leagă mai multe controverse, potrivit site-ului cotidianul.ro: surse inovcate de acesta vorbesc despre „uriașa sa capacitate de compromis”.
Solomon a absolvit în 2015 un stagiu la Colegiul Național de Informații, instituția de învățământ superior a SRI.
Parcursul său profesional a luat avânt după 2017: a fost membru și vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii în perioada în care instituția era condusă de Lia Savonea, actuala președintă a instanței supreme.
Nicolae Andrei Solomon este căsătorit cu Camelia Solomon, judecătoare la Curtea de Apel București și detașată la Institutul Național al Magistraturii în două rânduri, cel mai recent în urmă cu un an.
El ar fi agreat și de președintele Nicușor Dan pentru șefia DNA, mai susțin sursele consultate de Cotidianul.
Șeful statului are ultimul cuvînt în numirea procurorilor șefi de la DNA și DIICOT și a procurorului general.
Mandatele actualilor deținători ai acestor funcții expiră în martie.
România în „Dosarele Epstein”
Departamentul Justiţiei din Statele Unite a publicat vineri nu mai puțin de trei milioane de documente din așa-zisele „Dosare Epstein”. Infractorul sexual a fost găsit mort în detenție în 2019, după ce fusese pus sub acuzare pentru trafic cu minore și proxenetism.
Printre documentele publicate acum se numără mii de videoclipuri și aproape 200.000 de imagini, în mare parte pornografice.
Au fost identificate noi referințe la președintele Trump, la Elon Musk, Bill Gates și Bill Clinton.
În multe situații, actele atestă existența unor legături, tranzacții financiare și contacte între numeroase figuri publice și Epstein, fără a stabili însă vinovății.
De altfel, Guvernul Statelor Unite a repetat că nu are de gând să lanseze noi anchete penale în acest caz. Autorităţile americane afirmă că publicarea „cu țârâita” a dosarelor Epstein urmărește să protejeze victimele acestuia.
Administrația Trump a fost însă acuzată (inclusiv de figuri ale mișcării MAGA) că încearcă să mușamalizeze afacerea și să tempereze, pe cât posibil, consecințele scandalului public.
România și românii apar de câteva sute de ori în cea mai recentă tranșă de documente.
Europa de Est a fost una dintre sursele de recrutare pentru rețeaua lui Epstein, dar cele mai multe nume sînt fie anonimizate, fie menționate fără detalii care să poată sugera responsabilități individuale.
Numele a doi români sunt menționate în clar: Ion Nicola și Corina Tarniță.
Mai multe e-mailuri fac referire la plăți de circa 30.000 de euro din partea lui Epstein: într-unul dintre cazuri se spune explicit că banii urmau să ajungă la o fată din România.
E-mailurile nu explică scopul final al plăților și nici nu conțin elemente care să demonstreze vreo implicare în rețeaua de trafic de persoane sau în alte activități ilegale.
Matematiciană și specialistă în biologie, Corina Tarniță a absolvit Universitatea Harvard, una dintre cele mai prestigioase din lume, unde și-a și luat doctoratul în 2009.
Predă în prezent ecologie și biologie evoluționistă la Universitatea Princeton.
Ion Nicola, un artist plastic din județul Tulcea, este menționat de aproape 2.600 de ori.
El a avut, între altele, expoziții la New York și la Paris și a avut o relație contractuală destul de îndelungată cu Epstein, pentru că i-a făcut acestuia mai multe lucrări.
