01:02 Crima din Cosmopolis: reacție foarte târzie
03:04 Violența domestică: victima, mereu de vină
06:41 Ajutor de stat pentru Salina Praid
08:16 Polonia semnalizează (din nou) dreapta
10:18 „Pânza de păianjen”: atac major asupra Rusiei
11:52 Marinar dispărut, căutări reluate
12:42 „Suveraniști” în toate direcțiile
13:30 Planșeul Unirii: trei ani de lucrări
Ca întotdeauna, statul român se pune în mișcare abia după ce nu mai are încotro – și, mult prea adesea, atunci când e deja prea târziu: premierul interimar, Cătălin Predoiu, a suplimentat cu câteva zeci numărul polițiștilor din Ilfov.
Se întâmplă în urma unei crime comise în weekend în complexul rezidențial Cosmopolis, unul dintre cele mai scumpe din județ.
Teodora Marcu, însărcinată și mamă a unui copil de trei ani, a fost împușcată de către un fost iubit. După aceea, bărbatul s-a sinucis.
În vârstă de numai 23 de ani, femeia pleca de la un loc de joacă – era însoțită de o verișoară și de doi nepoți, iar în brațe își ținea fetița. Teodora Marcu a fost împușcată de patru ori.
Nu e limpede de unde avea ucigașul două arme letale (în actele Poliției el nu figurează cu permis de port-armă).
Ar fi reușit să se strecoare în complexul rezidențial fără să-i alerteze pe paznici după ce a folosit parcarea unui magazin.
Victima, mereu de vină
Cătălin Predoiu constată că schemele de personal ale Poliției sunt depășite și – în calitate de ministru în mai multe guverne, inclusiv de interimar la interne în aceste zile – adaugă că „în anii trecuți nu s-a acordat destulă atenție cazurilor de violență domestică”.
Președintele Nicușor Dan s-a declarat și el de acord în această după-amiază.
Poliția din Bacău a explicat că Teodora Marcu ceruse un ordin de protecție împotriva celui care, în cele din urmă, a omorît-o încă din 2021. Bărbatul ar fi amenințat-o în mai multe rînduri.
Numai anul trecut au fost emise peste 13.000 de ordine provizorii de protecție în România, iar Poliția a intervenit în peste 130.000 de cazuri de violență domestică.
Încă o statistică înmărmuritoare: între 2015 și 2023 aproape 430 de femei au fost ucise în România de partenerii lor, de foști parteneri sau de membri ai familiei.
Numărul victimelor din ultima jumătate de an a fost de 25.
Oana Băluță, activistă pentru apărarea drepturilor femeilor, explică la Știrile Zilei de ce încă există reflexul de a blama victima în astfel de situații și de ce eșuează autoritățile în a le sprijini cu adevărat pe femeile care cer ajutor.
Mâine, mai multe organizații care luptă pentru drepturile și siguranța femeilor vor organiza un protest în fața Guvernului, începând cu ora 18:00.
Pericol persistent
Ajutor de urgență pentru angajații Salinei Praid, din județul Harghita, grav afectată de inundațiile din ultima săptămână: compania Salrom și cele care depind de activitatea turistică din zonă vor primi un pachet financiar de 300.000.000 de lei.
Pentru prima dată în istorie, salina a fost complet inundată, iar activitatea de exploatare s-a suspendat pe termen nedeterminat.
Din cauza infiltrațiilor, digul subteran a cedat, iar galeriile minei de sare se pot prăbuși în orice moment.
O treime din suma acordată de Guvern va fi disponibilă imediat după aprobarea schemei de ajutor de stat: în afara Salrom, circa 200 de firme ar urma să primească bani.
E vorba, între altele, de pensiuni, restaurante și de centre de tratament a căror activitate este compromisă pe perioada verii.
Angajații Salinei Praid, 140 la număr, își vor primi integral salariile anul acesta.
Președintele Consiliului Județean Harghita, Botond Bíró, spune că surpările deja existente s-au mărit astăzi, dar că nu au apărut unele noi.
Sute de voluntari au ajutat echipele de intervenție să ridice mai multe diguri de apărare la Praid.
De teama a ce e mai rău, oficialitățile locale au evacuat aproape 50 de case din zona care ar fi direct afectată de eventuala prăbușire a galeriilor.
Anul trecut, aproximativ 470.000 de persoane au plătit biletul de 60 de lei pentru a vizita salina.
Turismul local și afacerile conexe au devenit vitale pentru zonă.
Polonia semnalizează (din nou) dreapta
Precum Mircea Geoană, acum 16 ani, candidatul liberal la Președinția Poloniei s-a bucurat mult prea mult – și mult prea public – înainte de-a se fi văzut cu sacii în căruță: primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a fost nevoit să-și felicite astăzi contracandidatul conservator: euroscepticul Karol Nawrocki a obținut aproape 51% dintre voturile exprimate la scrutinul de ieri, în condițiile unei prezențe impresionate la urne, de aproape 72 de procente.
După ce s-au numărat toate voturile, scorul din dreptul primarului capitalei a fost de 49,11%.
Sondajele de opinie indicaseră, de altfel, o cursă extrem de strânsă.
Partidul Lege și Justiție, cel mai mare din Parlament, dar îndepărtat de la guvernare în 2023, a cerut deja dizolvarea Legislativului și alegeri anticipate.
Fostul președinte al Consiliului European Donald Tusk a preluat funcția de prim-ministru deoarece conservatorii nu au avut cu cine să formeze o majoritate.
Instalarea lui Karol Nawrocki în funcția de președinte ar putea să însemne că actuala coaliție va mai administra doar treburile curente ale Poloniei până la următoarele parlamentare, programate pentru toamna lui 2027.
Platforma Civică promisese reforme profunde în sistemul judiciar, dar în pericol sunt acum și numirile de ambasadori sau schimbările din armată. Par deja condamnate liberalizarea avorturilor și legiferarea parteneriatelor civile.
Nawrocki a obținut mandatul grație extremei drepte din Polonia: cei mai mulți dintre alegătorii din primul tur ai lui Slawomir Mentzen i-au acordat acum încredere candidatului conservator.
Mentzen l-a făcut pe noul președinte să se angajeze în scris că nu va trimite soldați polonezi în Ucraina, că nu va semna o lege care ratifică aderarea acesteia la NATO și că nu va restrânge accesul la arme de foc.
