01:11 Înapoi acasă
03:56 Taxele locale: plângere la CCR
07:05 Azilele groazei, pedeapsă cu suspendare
08:21 Ucraina: pace sau capitulare?
10:00 Dosarul Epstein va fi publicat
11:39 Violența domestică, în creștere
12:30 Cursa pentru PMB, tot mai aspră
13:32 Iohannis, dat în judecată
Cu zâmbetul pe buze, ba chiar făcând glumițe cu ziariștii, mercenarul Horațiu Potra a fost adus astăzi în România din Emiratele Arabe Unite, în compania fiului său și a unui nepot.
Vizat de un mandat de arestare în dosarul presupusei tentative de lovitură de stat de după alegerile anulate din 2024, Potra a fost prins pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, cu puțin înainte de a se îmbarca într-un avion cu destinația Moscova.
Potrivit avocatului Șerban Moga, citat de HotNews, Potra ar fi cerut să fie repatriat pentru a-și dovedi nevinovăția.
Cotidianul britanic The Guardian scria însă că două personaje apropiate Kremlinului ar fi făcut în această toamnă o ultimă încercare de a preveni extrădarea lui.
Omul de încredere al lui Călin Georgescu e trimis în judecată împreună cu acesta și cu încă douăzeci de mercenari.
La primul termen – săptămâna aceasta – fostul candidat la prezidențiale a reclamat ceea ce numește „trădarea justiției” și i-a numit pe liderii politici ai momentului „păduchi” și „șobolani”.
Inculpații sunt acuzați că ar fi pus la cale, după 6 decembrie anul trecut, deturnarea violentă a unor manifestații de stradă, cu scopul de a bloca activitatea instituțiilor statului.
Un dosar disjuns din cel privind tentativa de lovitură de stat vizează felul în care a intrat în România arsenalul militar confiscat din casa mercenarului.
Procurorul general, Alex Florența, a recunoscut luna trecută la Europa Liberă că Potra nu ar fi avut cum să depoziteze zeci de arme și cantități importante de muniție fără complicitatea „unor funcționari”.
Taxele locale: contestație la CCR
Agitație persistentă din cauza noilor taxe locale aprobate de curând de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Partidul AUR a contestat decizia la Curtea Constituțională, iar aceasta a stabilit că va analiza plângerea pe 10 decembrie.
A făcut-o la cererea Guvernului, pentru că datele stabilite inițial – 4 februarie și 21 ianuarie – amenințau să ducă la suspendarea acestor măsuri: ele nu ar fi avut cum să intre în vigoare, așa cum a stabilit coaliția, chiar la începutul anului viitor.
Între altele, parlamentarii aprobaseră majorarea impozitelor pe proprietate și pe mașini.
În cazul locuințelor, creșterea planificată e de circa 70%, iar în privința mașinilor ar urma să se aplice principiul „poluatorul plătește”.
Noua lege instituie și o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 de euro care vine din afara Uniunii Europene, prin intermediul unor platforme precum Temu și Trendyol.
Guvernul Bolojan mizează pe aceste măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, ajuns în octombrie la peste 102.000.000.000 de lei.
Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a recunoscut că legea nu poate fi promulgată înainte ca CCR să se fi pronunțat asupra ei.
Pe de altă parte, ea a dezmințit relatările potrivit cărora reforma administrației va impune o reducere cu 10% a salariilor din instituții, inclusiv în cele din sănătate și educație.
Ministerele, însă, trebuie să-și reducă fondurile de salarii, ceea ce ar putea să însemne tăieri de sporuri sau concedieri.
Pace sau capitulare?
Mai multe oficialități de rang înalt din cadrul Pentagonului au ajuns astăzi la Kiev, pentru discuții despre eventuala încetare a războiului cu Rusia.
Întâlnirile cu prim-ministra Iulia Svîrîdenko și cu președintele Zelenski au loc pe fundalul relatărilor că Statele Unite și Rusia ar fi convenit un nou plan de pacificare a țării vecine.
El ar presupune concesii majore din partea Kievului – abandonarea unor porțiuni importante din Donbas, de exemplu, sau reducerea semnificativă a forțelor armate și a arsenalului de care Ucraina dispune în prezent.
Negociat, se relatează, de către emisarii Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, acest plan ar fi fost redactat fără implicarea ucrainenilor ori a statelor europene.
Coordonatoarea politicii externe a Uniunii, Kaja Kallas, a avertizat că niciun plan de pace nu are cum să funcționeze în astfel de condiții, în vreme ce ministrul de externe al Franței nu a ezitat să vorbească despre „o capitulare”.
Nici Washingtonul, nici Moscova nu au confirmat existența documentului, dar secretarul de stat Marco Rubio a scris pe o rețea de socializare că ambele părți trebuie să fie dispuse la „concesii grele, însă necesare”.
Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri posibilitatea unor cedări teritoriale.
Cât despre scepticismul europenilor, el s-a transformat în dispreț deschis în unele cazuri: mai mulți diplomați occidentali au calificat presupusa înțelegere drept „o fantezie maximalistă a Moscovei”.
Potrivit lor, întregul episod ar fi un „truc rusesc foarte cunoscut”.
