01:02 „O bucată de gheață” și noua ordine mondială
05:49 Cum se poate apăra Europa?
08:27 Ucraina, neglijată
09:25 Încă o întâlnire la tribunal
11:00 AUR, tot pe val
11:30 Simion și felia de Groenlanda
12:17 Urgență tratată cu algocalmin
13:48 Timiș: copil omorât de copii
14:38 Cum își „vând” medicii parafele
15:21 Spania, aproape de o nouă tragedie
Liderul celei mai puternice țări de pe glob (al „lumii libere”, cum i se spunea odată) minte senin în fața lumii întregi, atunci cînd nu o îngrozește.
Prezența lui Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveția, i-a oferit o nouă ocazie să-și adreseze de unul singur o odă nu foarte coerentă și să-și pună serios pe gânduri aliații din prezent.
La un an de când și-a preluat noul mandat, Trump a continuat să se răfuiască pe scena de la Davos cu administrația Biden și cu Partidul Democrat.
A continuat, de asemenea, să atace frontal statele europene care, potrivit noii sale strategii de securitate națională, ar reprezenta un pericol mai serios la adresa Americii decât Rusia lui Vladimir Putin.
Și-a adus aminte și de presa pe care o disprețuiește.
Și, după cum spuneam, a mințit: a pretins că ar fi produs un adevărat „miracol economic”, pe care americanii l-ar adora.
Sondaje recente de opinie arată că aproape trei sferturi dintre ei consideră că președintele nu se concentrează destul asupra inflației.
Aproape jumătate spun că politicile noii administrații le-au făcut viața mai grea decât înainte și mai bine de o treime nu sesizează vreo diferență.
Groenlanda, „bucata de gheață” strategică
Evident, însă, atenția s-a îndreptat astăzi asupra ambițiilor expansioniste ale fostului dezvoltator imobiliar – unul care a moștenit o avere întreagă, dar care a reușit să dea faliment în șase rânduri și să se prezinte (totuși) drept un om de afaceri de succes într-un show TV care i-a netezit drumul către Casa Albă.
În calitate de președinte, a insistat încă din primul mandat asupra nevoii de a „cumpăra” Groenlanda – teritoriul autonom al Danemarcei din Oceanul Arctic se află într-o poziție strategică și dispune de rezerve de minerale rare foarte la preț în industria IT.
În logica dezvoltatorilor imobiliari („Dacă nu ești proprietar, nu ești nimic”), Trump a insistat că vrea să cumpere Groenlanda și că statele europene i-ar fi datoare cu un asemenea favor.
„Numai Statele Unite pot proteja acest întins teritoriu, pot dezvolta și pot îmbunătăți această imensă bucată de gheață. Ar fi bine și sigur și pentru Europa, și pentru noi. De aceea vreau să începem imediat negocieri în vederea achiziționării Groenladei de către Statele Unite”, a spus el.
Spre deosebire de declarațiile sale de pînă acum, Trump a susținut totuși că nu va folosi forța militară pentru a-și atinge obiectivul,
Dar, după ce a numit Groenlada „o bucată de gheață”, Trump nu s-a ferit totuși să se folosească de ea pe post de „taxă de protecție”: de succesul eventualei achiziții ar depinde nici mai mult, nici mai puțin decât întreaga ordine mondială.
Mai mult, președintele Statelor Unite a spus că are dubii că aliații din cadrul NATO ar sări în ajutorul Americii în cazul unui atac.
„Ceea ce vă cer e o bucată de gheață rece și prost plasată, care ar putea să joace un rol vital în privința păcii și a siguranței mondiale. E o cerere foarte modestă, prin comparație cu ceea ce am oferit (statelor NATO, n.red.) pentru multe decenii.
Dar problema cu NATO e că noi o să-i ajutăm pe aliați 100%. Nu sunt sigur că ei ne-ar ajuta pe noi (…).
Așadar, ne dorim o bucată de gheață pentru a proteja lumea, dar nu vor să ne-o cedeze. N-am cerut niciodată altceva. Aveți de făcut o alegere: puteți fi de acord, lucru pe care l-am aprecia, sau ne puteți refuza – și vă vom ține minte”.
Cât despre aliații care, în viziunea de-acum a Washingtonului, nu ar fi dispuși să-i sară în ajutor, ar fi de menționat că articolul 5 din Tratatul NATO („un atac asupra unuia e un atac asupra tuturor”) a fost invocat o singură dată: în 2001, după atacurile din 11 septembrie.
Toți aliații Statelor Unite au sprijinit atunci riposta administrației americane față de acele atacuri – ripostă care a inclus, între altele, invadarea Afganistanului.
Danemarca, țară din care Groenlanda face parte, a trimis în Afganistan 760 de soldați: 44 dintre ei au murit.
A fost cea mai ridicată rată a pierderilor umane, prin raport cu dimensiunile fiecărui contingent național.
Cum se poate apăra Europa?
Amenințate cu taxe vamale suplimentare de 10% pentru că strică visurile de mărire ale locatarului de la Casa Albă, țările Uniunii Europene încearcă să se pună de acord asupra pașilor de urmat.
Un război comercial cu Statele Unite nu este exclus – Comisia Europeană ar putea să folosească, în premieră, un instrument care îi permite să restrângă activitatea companiilor americane pe continent.
Într-un discurs rostit în fața Parlamentului European, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a observat că „trăim într-o lume definită de puterea brută – economică, militară, tehnologică sau geopolitică’”.
Ea s-a referit nu numai la disputele privind Groenlanda, ci și la bombardamentele tot mai puternice asupra Ucrainei și la tensiunile din Orientul Mijlociu.
Disputele pe tema securității din zona arctică nu fac decât să-i încurajeze pe adversarii comuni, a constatat Ursula von der Leyen, care e de părere că Europa e obligată să grăbească demersurile menite să-i asigure un grad mai ridicat de independență.
„Europa preferă întotdeauna dialogul și soluțiile, dar este pe deplin pregătită să acționeze, dacă va fi necesar”, a spus ea.
Președinta Comisiei Europene a repetat că „suveranitatea” invocată insistent de administrația Trump și de aliații acesteia din lume presupune respectarea unui principiu simplu: marile puteri nu se joacă după bunul plac cu granițele unor state independente.
„Groenlanda nu este doar un teritoriu dintr-o regiune-cheie a lumii. Nu este doar un teritoriu bogat în rezerve naturale critice. Nu este doar un avanpost strategic de pe traseul viitoarelor căi maritime.
E toate aceste lucruri, dar, înainte de toate, Groenlanda este căminul unui popor liber și suveran, e o națiune suverană care are dreptul la integritate teritorială, iar viitorul Groenlandei nu poate fi decis decât de către locuitorii săi”.
Ucraina, neglijată
Opoziția europenilor față de intenția lui Trump de a cumpăra Groenlanda, dar și inițiativa sa privind un așa-numit Consiliu pentru Pace (un fel de ONU la purtător, adică) au deraiat planurile privind pachetul de sprijin economic pentru Ucraina postbelică.
Ziarul Financial Times scrie că un planificat anunț privind programul în valoare de 800.000.000.000 de dolari ar fi fost amânat.
„Nimeni nu are chef să organizeze un spectacol grandios în jurul unui acord cu Trump în acest moment”, a declarat o sursă oficială cotidianului britanic.
Noi bombardamente ale Rusiei, între timp, au luat la țintă în ultimele zile infrastructura energetică din țara vecină: un atac în forță asupra Kievului a lăsat o parte a orașului fără curent, apă și încălzire, în condițiile în care temperaturile din capitala Ucrainei au scăzut până la -12 grade.
