00:58 Anchetă Snoop: AUR pentru Realitatea
03:25 Potra rămâne în arest
05:04 Contrabandă cu arme la graniță
06:38 Ucraina, sub presiune imensă
09:44 Dosarul „Safari uman”: președintele Serbiei, acuzat
12:08 Carii în sistem
13:04 Lege pentru victimele dezastrelor
13:53 Onilă contestă până la cer
Autoritatea Electorală Permanentă a făcut plângere penală în cazul unui contract dintre AUR și Realitatea Plus.
Site-ul de investigații snoop.ro a publicat astăzi detaliile întregii afaceri.
În mai anul trecut, între cele două tururi ale prezidențialelor cu repetiție, postul de televiziune a difuzat mai multe emisiuni pentru care a primit de la AUR 1.000.000 de euro drept costuri pentru publicitate electorală.
Aproape jumătate din sumă – 450.000 – a costat numai apariția lui George Simion într-o emisiune realizată de Anca Alexandrescu, în prezent candidata susținută de AUR la Primăria Bucureștiului.
Pentru încă două zile de propagandă, adaugă snoop.ro, formațiunea a mai plătit televiziunii încă 500.000 de euro.
Toate aceste sume (care depășesc bugetele anuale de publicitate ale multor companii din România) ar trebui să fie decontate din bugetul de stat, sub forma subvențiilor acordate prin lege partidelor parlamentare.
Formațiunea lui George Simion a cerut să i se deconteze banii cheltuiți, dar AEP susține că din totalul de 5.000.000 de euro formațiunea a folosit în mod nelegal trei milioane și jumătate.
Drept urmare, Autoritatea Electorală a respins solicitarea și s-a adresat Parchetului.
George Simion anunță că va contesta decizia și spune că partidul său ar fi luat la țintă de autoritățile publice.
Iar Anca Alexandrescu a promovat pe Facebook o altă anchetă Snoop – referitoare la banii cheltuiți de Nicușor Dan în campanie.
Ea a scris că „o televiziune privată are dreptul să pună ce tarife dorește”.
Între altele, site-ul amintit a publicat anchete despre sumele record încasate de PSD și PNL sau despre donatorii neidentificați ai președintelui în funcție.
Nicușor Dan, la rândul său, e de părere că odată cu viitoarea lege a bugetului ar trebui să se ia în discuție și valoarea subvențiilor acordate partidelor parlamentare.
Potra rămâne în arest
Pe de altă parte, președintele ne asigură (a câta oară?) că instituțiile ar ști ceea ce e de știut despre evenimentele de după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Într-un viitor din nou neprecizat, ar urma ca și cetățenii să fie puși la curent.
Nicușor Dan a salutat și astăzi repatrierea mercenarului Horațiu Potra. Om de încredere al fostului candidat Călin Georgescu, acesta e judecat împreună cu omul politic și cu încă douăzeci de mercenari pentru o presupusă tentativă de lovitură de stat, după decizia din decembrie anul trecut de anulare a scrutinului prezidențial.
Curtea de Apel București, între timp, a decis că Horaţiu Potra, fiul acestuia și un nepot al lui vor rămâne în arest preventiv pentru următoarele treizeci de zile.
Ei au fost audiați în dosarul presupusei tentative de lovitură de stat.
Prinși în Dubai în septembrie, cu puțin înainte de a se fi îmbarcat într-un avion cu destinația Moscova, cei trei au fost aduși ieri în România.
Potrivit Parchetului General, inculpații ar fi pus la cale, după 6 decembrie anul trecut, deturnarea violentă a unor manifestații de stradă, cu scopul de a bloca activitatea instituțiilor statului.
Ucraina, sub o imensă presiune
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat în această după-amiază presiunile imense la care e supus Kievul de către Statele Unite în vederea acceptării unui acord de pace care îi e profund defavorabil.
Într-un mesaj video adresat națiunii, el a spus că Ucraina se află într-unul dintre cele mai grele momente ale istoriei sale.
Washingtonul a amenințat țara vecină că, dacă nu semnează un acord-cadru în 28 de puncte până joia viitoare, va rămâne fără armamentul furnizat de Statele Unite și fără informațiile necesare efortului de război.
Potrivit lui Zelenski, Ucraina are de ales între pierderea demnității și pierderea unui partener-cheie, o referire clară la Statele Unite.
Oficialitățile din Kiev anunță că vor colabora calm, dar rapid, cu Statele Unite și cu ceilalți aliați, astfel încât să nu ofere Kremlinului ocazia să pretindă că Ucraina nu vrea pace.
Ce prevede „planul Trump”
Documentul negociat peste capul Ucrainei de către Statele Unite și Rusia prevede ca țara vecină să cedeze întreaga regiune Donbas, formată din provinciile estice Doneţk şi Lugansk.
Împreună cu peninsula Crimeea, acestea ar urma să fie recunoscute de facto drept ruseşti.
Teritoriile din Donbas cedate Rusiei care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone-tampon demilitarizate, în vreme ce provinciile Herson şi Zaporojie, din sud şi sud-est, ar fi împărţite de-a lungul liniei actuale a frontului.
De asemenea, Ucrainei i se impune să-şi reducă efectivele militare cu circa 250.000, până la 600.000 de soldați, să renunțe la armele cu rază lungă de acțiune și la aspirația de a adera la NATO.
În schimb, Ucraina ar urma să primească garanții de securitate după modelul articolului 5 din Tratatul Alianței („Un atac asupra unui aliat e un atac asupra tuturor”), însă fără prezența unor trupe străine pe teritoriul său.
Documentul impus Kievului mai spune că Rusia ar urma să fie reintegrată în comunitatea internațională, să nu mai fie supusă sancțiunilor economice și să obțină amnistie pentru crimele de război comise în ultimii aproape patru ani.
