Sesiune extraordinară: Senatul și Camera Deputaților adoptă măsurile menite să pună capăt protestelor organizate de aproape două săptămâni de fermieri și de transportatori.
Demersurile parlamentare survin eșecului evident al protestelor anunțate în București: au început duminică și au fost autorizate la cererea unui avocat pe care puterea îl acuză de legături cu partidul Dianei Șoșoacă.
Cert e că, până astăzi, ele au strâns o mână de oameni și doar două utilaje.
Vor înceta însă mișcările de protest doar dacă trec de Parlament cîteva ordonanțe?
Klaus Iohannis, primele activități publice din 2024
De când a depus jurămîntul, Klaus Iohannis nu a avut concediu de odihnă în sensul definit de legislația muncii. Iată răspunsul Cotroceniului la o întrebare a cotidianului Libertatea: acesta a vrut să afle de ce Klaus Iohannis a avut abia astăzi primele activități publice din 2024, la peste o lună de la cele precedente.
E, de altfel, ultimul an din cele două mandate ale sale.
Administrația Prezidențială spune că șeful statului își exercită permanent mandatul. E adevărat că nu e inclus în legislația muncii, pentru că nu ar avea către cine și cum să-și depună cerere de concediu.
Klaus Iohannis, observă Libertatea, a avut unele activități în zilele libere legale, dar nu a apărut la ceremoniile din decembrie dedicate victimelor Revoluției: și-a trimis, în schimb, consilierii.
Se ascute conflictul de la vârful BOR
Arhiepiscopul Teodosie al Constanței îl dă în judecată pe purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe.
Avocata lui spune că înaltul prelat cere și o anchetă disciplinară la adresa lui Vasile Bănescu, pentru că nu ar fi respectat principiului prezumției de nevinovăție.
Arhiepiscopul Teodosie e inculpat pentru cumpărare de influență într-un dosar DNA care a pornit de la o anchetă Recorder.
Avocata Irina Stanciu a reclamat afirmațiile făcute de Vasile Bănescu într-un interviu recent. Purtătorul de cuvânt al BOR spusese că acest caz este unul ”care frapează şi mâhneşte”, și că inculparea, din nou, a Arhiepiscopului Teodosie „spune ceva îngrijorător”.
Extrema dreaptă vrea să scoată Germania din U.E.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania se pronunță în favoarea unui referendum pe tema ieșirii țării din Uniunea Europeană. Unul dintre liderii săi a invocat precedentul Brexit – plecarea Marii Britanii din înțelegere – într-un interviu pentru cotidianul Financial Times.
Extrema dreaptă speră chiar că ar putea intra anul viitor la guvernare, încurajată de sondajele de opinie care o plasează pe a doua poziție la nivel național, cu circa 22 de procente: o intenție de vot peste cea cu care sînt creditați acum social-democrații cancelarului Olaf Scholz.
Principalele partide germane exclud însă o posibilă alianță cu AfD.
E luni, 22 ianuarie. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:48 Parlamentul încearcă să pună capăt protestelor din ultimele două săptămâni
04:41 Klaus Iohannis, primele angajamente publice din 2024
05:54 Donald Trump, tot mai aproape de candidatura republicană la Casa Albă
07:57 Extrema dreaptă vrea să scoată Germania din U.E.
09:28 Se ascute conflictul de la vârful BOR
10:52 Angajații ANCOM reclamă conducerea la Bruxelles
11:39 Dosarul Schengen: câți migranți a retrimis, de fapt, Austria în România?
