00:58 Șeful DNA, dezinformări despre Recorder
05:16 Ce vrăji a mai făcut justiția
08:21 Pacea lui Trump: un miliard de căciulă
10:30 Ce face România?
13:18 Ucraina, în „Ziua cârtiței”
15:24 „Acord-cadru” în privința Groenlandei
17:14 Poliția în acțiune
17:50 Fraudă contabilă la MAE
18:32 Moldova: Nu e grabă cu unirea
Pentru niște oameni ale căror instrumente de lucru sunt rigoarea și faptele certe, mai-marii justiției române dau dovadă de vreo lună încoace de îngrijorător de multă neglijență și de o relație foarte incertă cu adevărul factual.
Studiu de caz: Marius Voineag. Dacă procurorul-șef al DNA nu are habar ce-nseamnă un documentar jurnalistic, nu putem decât spera să fie un pic mai priceput la anchetele penale.
Într-un interviu la Antena3, el a pretins că documentarul „Justiție capturată” ar fi fost gata cu un an și jumătate înaintea publicării.
Mai mult, unul dintre cei mai importanți magistrați consideră că nu ar fi o coincidență publicarea documentarului la începutul lunii trecute – înainte, adică, de lansarea procedurii oficiale privind numirea viitorilor șefi ai marilor parchete.
Realizatorii documentarului „Justiție capturată” resping insinuările fără fundament și dezinformările la care apelează șeful DNA. Dar, pentru completa informare a oricărei părți interesate, faptele au fost documentate între februarie 2024 și decembrie 2025.
În perioada amintită, jurnaliștii Recorder Andreea Pocotilă și Mihai Voinea au luat zeci de interviuri, au studiat dosare și arhive de presă și trimis cereri de interviuri către persoanele de la vârful sistemului judiciar: toate, inclusiv Marius Voineag, au refuzat un dialog deschis cu reporterii.
Procesul de editare și reverificarea faptelor au durat câteva luni, iar cele două etape s-au încheiat pe 9 decembrie.
Tot atunci a și fost publicat documentarul.
Între altele, mai mulți procurori care apar în documentarul „Justiție capturată” îl acuză pe Marius Voineag că a blocat anchetarea mai multor dosare de mare corupție – nici unul dintre ei nu a fost chemat până acum la audieri de Inspecția Judiciară .
Instituția, oricum, a emis în preajma Crăciunului un ordin care restrânge obiectivele controlului asupra DNA și care îl golește de sens.
Ce vrăji a mai făcut justiția
Consiliul Superior al Magistraturii a restricționat accesul procurorilor în aplicația ECRIS a instanțelor – cea care administrează dosarele penale în format electronic.
Site-ul G4Media scrie că procurorii nu vor mai avea acces la documente decât în baza unei cereri de emitere a câte unui cod de acces pentru fiecare dosar în parte.
O fostă judecătoare citată de G4Media crede că CSM restrânge astfel accesul la date despre corupția din justiție și despre practica judiciară.
Propunerea a venit din partea Serviciului „Informatică și Statistică Judiciară” din CSM, condus luna trecută de judecătorul Cosmin Sterea-Grossu.
Acesta a fost numit ieri președinte al Tribunalului București, una dintre cele mai mari instanțe din țară, fără să aibă o minimă experiență managerială.
Sterea Grossu a fost delegat în această funcție la propunerea conducerii Curții de Apel București, la vârful căreia se află Liana Arsenie, și votat de secția de judecători din CSM – la ședință a luat parte și Lia Savonea, președinta instanței supreme.
Într-un răspuns pentru Recorder, Curtea de Apel București afirmă că decizia de numire a judecătorului Cosmin Sterea Grossu s-a luat cu unanimitate în colegiul de conducere, pentru că acesta ar da dovadă de „unitate de acțiune, unitate de direcție, disciplină și subordonarea intereselor personale interesului general al justiției ca serviciu public”.
Curtea adaugă că magistratul ar fi „orientat spre creșterea calității actului de justiție, în cadrul unor relații bazate pe respect și pe corectitudine”.
Pace à la Trump
„Acușica vine și pacea din Ucraina” – măcar dac-ar fi atât de simplu, dar iată ce promite Donald Trump după ce nouăsprezece state, tot unul și unul, s-au alăturat astăzi așa-zisului „Consiliu pentru Pace” promovat de administrația americană.
Creat inițial ca să caute o rezolvare a războiului din Gaza, Consiliul nici măcar nu menționează teritoriile palestiniene în documentul său fondator.
Publicat „pe surse” de presa internațională, el dă însă de înțeles că dorința Washingtonului e să preia o parte a atribuțiilor ONU și să le plaseze sub controlul direct al președintelui Statelor Unite.
Ceremonia prin care Consiliul a fost oficial înființat a avut loc în cursul Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveția.
Printre cei care s-au grăbit să se implice se numără amici cu vechime de-ai lui Trump, precum Viktor Orbán, premierul Ungariei, sau Javier Milei, președintele Argentinei. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a fost silit să se înscrie de la distanță: e căutat de Curtea Penală Internațională pentru crime de război comise tocmai în Gaza.
S-au mai alăturat state în care familia Trump are interese de afaceri de decenii întregi și unde drepturile omului au statutul de mofturi occidentale – Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite -, dar și foste republici sovietice conduse de autocrați care și-au început carierele în URSS: Belarus, Kazahstan și Uzbekistan.
Reticente s-au arătat celelalte puteri reprezentate în Consiliul de Securitate ONU (China, Franța, Rusia și Marea Britanie), în vreme ce România – și ea invitată – analizează încă propunerea.
Consilierul prezidențial Marius Lazurca sugera de curând, apropo de criza diplomatică din Groenlanda, că Bucureștiul ar vrea să împace și capra, și varza: ar fi „solidar” cu ambele poziții, chit că una dintre ele ar fi presupus încălcarea suveranității unui stat european și membru al NATO.
Cât despre cum va funcționa pacea lui Trump, doar un prim indiciu: țările care plătesc 1.000.000.000 de dolari pot obține calitatea de membru permanent în Consiliu, celelalte vor face parte din el pe perioade limitate.
Ucraina: noi negocieri
Ajuns și el astăzi la Davos, după câteva zile de bombardamente rusești „cu scop pacificator” asupra infrastructurii energetice, Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Donald Trump.
A spus, la capătul discuțiilor, că sunt „aproape gata” documentele menite să reprezinte punctul de plecare în negocierea unui armistițiu.
Oficialii americani, ucraineni și ruși se vor întâlni în următoarele două zile, în Emiratele Arabe Unite.
Ucraina așteaptă ca disputa diplomatică pe tema securității arctice și a statutului Groenlandei să se atenueze.
Zelenski a mulțumit Europei pentru că a înghețat active rusești considerabile aflate pe continent, dar a constatat că decizia privind utilizarea lor a fost „blocată”.
Și a adăugat că nu s-au făcut progrese în ceea ce privește crearea unui tribunal care să judece persoanele implicate în războiul din țara vecină.
La aproape patru ani de când Vladimir Putin și-a trimis armata în Ucraina, Zelenski a mai spus că țara sa trăiește ca-n „Ziua cârtiței”: un film din 1993 în care personajul principal retrăiește întruna aceeași zi.
„Nimeni nu își dorește să trăiască în felul ăsta, să repete aceleași lucruri zile, săptămâni și ani de-a rândul. Și totuși, exact așa trăim noi. Așa ne ducem noi viețile și fiecare forum precum acesta o dovedește”, a declarat el.
Aproape în același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că marina franceză a reținut în Marea Mediterană un petrolier „provenind din Rusia”.
Vasul aflat sub sancțiuni internaționale ar fi arborat un pavilion fals.
Operațiunea, a declarat Macron, s-a făcut în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării.
Moscova a reușit să ocolească sancțiunile instituite în ultimii patru ani prin intermediul unei așa-numite „flote fantomă”, care transportă petrol și produse petroliere în statele care acceptă încă livrările din Federație.
