01:00 „Așii amanetului” fac bani cu o „campanie antidrog”
07:14 Harta păcănelelor
11:40 Explozia din Rahova: prima ipoteză oficială
15:11 Diplomație rusească: atac cu cel puțin șapte victime
16:39 Serbia: incident armat la Parlament
17:57 CCR și magistrații, gâlceavă în coaliție
19:41 Spitalul dintr-un hotel
20:43 Țara „fake”-urilor: aventura unui fals căpitan SRI
Poliția Română tocmai ce-a publicat o serie de imagini – atent coregrafiate, cu gândul la jurnalele de televiziune – care surprind distrugerea controlată a patru tone de droguri, confiscate în primele nouă luni ale acestui an.
Instituția se laudă, de asemenea, că a oprit activitatea a peste 40 de grupări de criminalitate organizată.
Că astfel de operațiuni sînt foarte oportune e incontestabil.
Însă ele nu pot ascunde faptul că, în țara tuturor combinațiilor, pasivitatea instituțiilor și lipsa unor politici publice corerente lasă loc unor oportuniști care încearcă să profite de pe urma dependențelor cu care se confruntă tot mai mulți cetățeni.
O organizație neguvernamentală încearcă să combată consumul de droguri prin metode atipice și în baza unor teste încă neomologate.
Despre eforturile sale și despre piedicile cu care se confruntă, într-un reportaj din ediția de astăzi al Știrilor Zilei.
Harta păcănelelor
Apropo de dependențe, mult-așteptata bază de date pentru autoexcluderea dependenților de jocuri de noroc, promisă deja de ani de zile, nu există nici acum.
Oficiul pentru Jocuri de Noroc – instituție care, teoretic, monitorizează și controlează industria de profil – a considerat însă necesară o „hartă a păcănelelor”.
Lansată acum câteva zile, o platformă online face inventarul tuturor cazinourilor din țară, cu scopul de combate așa-numita „piață neagră”.
Între timp, jucătorii acuză că procedurile de autoexcludere au devenit și mai complicate. Acum e necesară inclusiv semnătură digitală pentru cererea de autoexcludere.
Vlad Soare, care a condus în trecut una dintre cele mai importante organizații din industria jocurilor de noroc, a fost numit în urmă cu șase luni șef la ONJN – autoritatea însărcinată tocmai cu controlul și reglementarea „păcănelelor”.
Întrebat de Știrile Zilei de ce întârzie platforma destinată autoexcluderii, el a dat vina pe „greaua moștenire”.
Explozia din Rahova: prima ipoteză oficială
O fisură la o conductă de gaz din afara blocului din București prăbușit parțial vineri, în urma unei explozii – iată prima dintre ipotezele luate în calcul în cadrul anchetei privind accidentul soldat cu trei morți și 20 de răniți.
Cristian Gheorghe, șeful Direcției de Investigații Criminale din Poliția Română, a explicat că anchetatorii nu au găsit indicii care să susțină teza unei mâini criminale – o variantă intens vehiculată online în ultimele zile.
Nu există încă nici un raport preliminar de expertiză, care să arate dacă s-ar putea face vreo legătură între un scurcircuit și fisura din conductă.
Potrivit lui Cristian Gheorghe, din datele pe care le au anchetatorii în prezent, gazele nu funcționau în momentul în care s-a produs explozia.
Vineri, compania Distrigaz a anunțat că un sigiliu pe care îl pusese cu o zi înainte, după plângerile locatarilor, fusese rupt înaintea exploziei.
Pensiile magistraților, gâlceavă în coaliție
Eșecul reformei pensiilor magistraților la Curtea Constituțională acutizează conflictele din coaliție.
După ce reprezentanții PSD au părăsit ieri ședința consacrată găsirii unei soluții, liderul partidului, Sorin Grindeanu, a spus azi că a aflat „pe surse” că membrii CCR ar fi respins schimbările propuse chiar și în cazul în care ar fi analizat conținutul legii.
Curtea a invocat un viciu de procedură ca să respingă majorarea vârstei de pensionare a magistraților și plafonarea valorii pensiilor.
Grindeanu nu a explicat dacă „sursele” pe care le invocă ar fi cei patru membri ai CCR pe care partidul său i-a numit la Curte. Se relatează că toți ar fi votat pentru respingerea legii.
Liderul (încă) interimar al PSD a insistat însă că ar fi nevoie ca „un grup de lucru” să rescrie legea – ceea ce, în opinia premierului Bolojan, nu ar face decît să tărăgăneze schimbările.
Sorin Grindeanu a sugerat și că, în cazul unui nou eșec, Ilie Bolojan ar trebui să-și asume consecințele de ordin politic.
„Trebuie să plece acasă. Dacă, în continuare, face a doua oară aceeaşi procedură, fără a avea dialog cu toţi actorii, atunci trebuie să plece acasă” a declarat el.
Diplomație rusească: atac cu cel puțin șapte victime
Cel puțin șapte persoane (printre care se numără doi copii) au fost ucise în Ucraina într-un atac al armatei ruse, care a folosit numeroase drone și rachete.
Printre țintele lovite se numără o grădiniță din Harkov, al doilea cel mai mare oraș din țara vecină.
Kievul a suferit, de asemenea, pagube importante.
Cu doar câteva ore înaintea atacului, președintele Statelor Unite, Donald Trump, afirmase că anunțata întîlnire cu Vladimir Putin nu se va produce „în viitorul apropiat”.
La capătul unei discuții dintre miniștrii de externe din Statele Unite și Rusia, Casa Albă a spus că mai sunt încă multe necunoscute și că Trump nu își dorește ca eventualul summit să fie „o pierdere de vreme”.
Potrivit lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, acest atac dovedește că presiunile asupra Moscovei în ceea ce privește încetarea necondiționată a focului trebuie să sporească.
Până acum, Kremlinul a respins ideea, ba chiar (în cursul negocierilor cu demnitarii americani) a supralicitat: și-ar dori să ocupe chiar și regiuni din Ucraina asupra cărora nu deține acum controlul.
Moscova afirmă, pe de altă parte, că pregătirile pentru întâlnirea Trump-Putin ar continua.
Vinerea trecută, Volodimir Zelenski nu l-a convins pe Trump să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune de tip Tomahawk.
„Aproape imediat”, a observat el astăzi, „Rusia a devenit mai puțin interesată de diplomație”.
