Câte șanse ar avea Klaus Iohannis să conducă NATO?

Propunerea pe care ar fi făcut-o deja România aliaților nu a fost confirmată oficial, însă vestea a venit – în mod interesant – exact în ziua în care Marea Britanie și Statele Unite au anunțat că îl susțin pe premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte, pentru funcția de secretar general.

Desemnarea succesorului lui Jens Stoltenberg se poate face doar cu unanimitate, iar eventuala candidatură a lui Klaus Iohannis ar avea șanse să tulbure apele.

Președintele, de altfel, tânjește de o bună bucată de vreme după o funcție externă. Încă din vara lui 2022, Klaus Iohannis se arătase interesat de postul de la NATO. Iar nu mai departe de luna aceasta, aflat la Parlamentul European, Klaus Iohhanis a lăsat impresia că își depune candidatura pentru un viitor post chiar în prezența președintei acestui for, Roberta Metsola.

Cum liderul PSD, Marcel Ciolacu, tocmai ce anunța că prezidențialele ar putea avea loc mai devreme anul acesta – în septembrie -, pare că puterea din România îi netezește deja drumul lui Klaus Iohannis.

Chiar poate să ajungă el la conducerea NATO, însă? Cristian Grosu, redactorul-șef al portalului online Curs de Guvernare, spune la Știrile Zilei că numirea președintelui i se pare imposibilă.

Procesul „2 Mai”: Inspecția Judiciară face verificări

Inspecția Judiciară a început o serie de verificări, din proprie inițiativă, în cazul judecătoarei din Mangalia desemnate în procesul lui Vlad Pascu: șoferul de 19 ani s-a urcat vara trecută drogat la volan și a ucis doi tineri în apropiere de Vama Veche.

La primul termen al procesului, rudele victimelor au reclamat atitudinea judecătoarei Ioana Ancuța Popoviciu. Valentin Olariu, tatăl uneia dintre victime, a declarat că magistrata l-a întrebat dacă fiul său se afla sau nu în sală. Bărbatul a ieșit plângând din sediul Judecătoriei.

Inspecția Judiciară va verifica dacă judecătoarea a respectat obligația de a studia dosarul înaintea ședinței de ieri, dar și comportamentul său din cursul înfățișării.

Ioana Ancuța Popoviciu a primit un avertisment în mai anul trecut, cînd Consiliul Magistraturii a găsit-o vinovată de „exercitarea funcției cu gravă neglijență”.

Doi ani de război. Cât va mai dura?

După doi ani de război cu Rusia lui Vladimir Putin, Ucraina e epuizată, dar se încăpățînează să reziste.

Cei doi ani se împlinesc mâine, iar în așteptarea acelui moment Uniunea Europeană a adoptat un al treisprezecelea pachet de sancțiuni la adresa Moscovei. Vizate sunt (între altele) persoane fizice, oficialități și companii din industria de apărare. Armata rusă continuă, între timp, să avanseze în estul Ucrainei.

Liubov, o studentă de la Kiev, i-a povestit ziaristului român Mircea Barbu că mai mulți dintre colegii săi au murit deja pe front. Cum a primit însă vestea că din ce în ce mai mulți europeni se pronunță pentru o soluție negociată a războiului?

Îi înțeleg”, a spus tînăra ucraineană, „dar observ și starea de spirit a poporului ucrainean și înțeleg că nimeni nu vrea să se dea bătut. O să luptăm atâta vreme cât mai putem lupta.

Stanislav, un alt locuitor al Kievului, a explicat că în capitala Ucrainei s-a instalat un calm relativ, dar că situația e cu mult mai gravă pe front.

În vârstă de numai 20 de ani, el recunoaște că se teme să nu fie mobilizat.

Sigur că mă tem. Ca să fiu foarte sincer, nu vreau să iau parte la război. Vreau să ajut și vreau să câștigăm, dar nu vreau să lupt și să omor oameni.

E greu să explic de ce: când cineva vrea să te omoare, sigur că ești în legitimă apărare, dar eu îmi doresc să fie pace”.

E vineri, 23 februarie. Iată care sunt știrile de astăzi:

00:44 Are Klaus Iohannis șanse să conducă NATO?

06:24 Procesul „2 Mai”: Inspecția Judiciară face verificări

07:57 Doi ani de război: ucrainenii sunt epuizați, dar rezistă

13:37 Educatoare din Ilfov sub control judiciar

14:16 Profesor universitar român, suspendat în Franța

15:23 Sărăcie profundă în rândul tinerilor

16:18 Cel puțin 10 morți într-un incendiu, în orașul spaniol Valencia

Cele mai recente

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.