01:01 Plagiat minimalizat
03:54 Delegare sau dereglare?
06:13 Coaliție fără Bolojan?
08:04 „Specialii” și pensiile, poveste fără sfârșit
10:18 Ucraina: negocieri în trei
11:46 asasini.țeapă.ro
12:22 Agitație în AUR: Lulea versus Simion
13:10 SUA: copil pe post de „momeală” ICE
Copilul-problemă al coaliției, PSD, e în continuare ținut în brațe de președinte cu orice preț.
Aflat la Bruxelles pentru un Consiliu European extraordinar, Nicușor Dan a fost întrebat dacă ministrul justiției, Radu Marinescu, va plăti sau nu cu funcția în cazul în care acuzația de furt intelectual se confirmă în cazul său.
Jurnalista PressOne Emilia Șercan a dezvăluit că ministrul susținut de PSD a plagiat mai bine de jumătate din teza de doctorat.
Președintele a spus că că s-ar putea implica în bătălii mai importante (precum justiția sau evaziunea fiscală), după care a refuzat să mai facă vreun comentariu legat de faptul că vorbim tocmai despre un presupus furt intelectual la vârful justiției.
În istoria recentă a României – după cum Nicușor Dan probabil că știe – furtul intelectual nu a fost niciodată normă academică.
Mai ales în cazul unor doctorate, care presupun, prin definiție, contribuțiI științifice noi și originale.
Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei s-a declarat îngrijorat de hărțuirea, încercările de discreditare și de amenințările (inclusiv cu moartea) la adresa Emiliei Șercan. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a fost sesizată de mai multe ONG-uri locale.
Radu Marinescu a negat vehement acuzațiile de plagiat și e susținut „fără rezerve” de PSD.
După reacțiile oficiale, Emilia Șercan a fost ținta unor atacuri furibunde – online și în mai multe emisiuini TV.
Fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat pentru corupție și eliberat condiționat anul trecut, a coborât de curând nivelul discuțiilor la un minim istoric de nerprodus.
Rizea a fost implicat, în 2022, într-o acțiune de kompromat la adresa Emiliei Șercan, după ce ea a publicat o anchetă despre plagiatul lui Nicolae Ciucă, premierul de la acea vreme.
Delegări sau dereglări?
Dacă președintele Nicușor Dan a spus (încă din campanie, chiar) că justiția reprezintă o bătălie importantă, poate că n-ar strica să și intre în ring.
Schema delegărilor, dezvăluită în documentarul Recorder „Justiție capturată”, e confirmată nu numai de statistici, ci și de mai mulți judecători din sistem.
Conform datelor publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, mai bine de 65% dintre posturile de conducere din justiție sunt ocupate prin delegare: o măsură care ar trebui să fie excepția, nu regula.
Jurnaliștii Recorder au arătat cum prin mutări, delegări și promovări preferențiale numeroase dosare de mare corupție au sfîrșit prin prescrierea faptelor.
Două magistrate, între timp, dezvăluie că această tehnică e folosită și pentru a numi persoane agreate la conducerea instanțelor, dar și pentru control: delegarea poate înceta oricând. La nivelul curților de apel, din peste 100 de funcții de conducere, mai bine de jumătate sînt ocupate prin delegare.
În tribunale situația e asemănătoare, iar la nivelul judecătoriilor, mai bine de trei sferturi dintre președinți au fost numiți prin delegare, arată pe Facebook Grațiela Milu, membră a CSM.
Potrivit Grațielei Milu, regulile sunt încălcate de la vîrf: de exemplu, vicepreședinta Curții de Apel București Adriana Pencea a fost delegată în funcție de la Tribunalul Giurgiu pe o perioadă mai mare de un an, în ciuda legii.
Un alt exemplu bătător la ochi îl reprezintă delegarea, săptămâna aceasta, a unui magistrat fără experiență de manager la vârful Tribunalului București.
Într-o postare pe Facebook, judecătoarea Ana-Maria Puiu critică numirea în funcție a lui Cosmin Sterea Grossu și susține că este de notorietate că „delegate sunt persoane agreate de conducere, în general, și de cea actuală, în special”.
„Specialii” și pensiile, poveste fără sfârșit
De parcă n-ar fi supărat deja destulă lume, Ilie Bolojan a afirmat (într-un interviu la Radio România) că vrea să crească vârsta de pensionare în cazul tuturor acelor angajați care își încetează acum activitatea mai devreme de cincizeci de ani.
Numai în cazul magistraților, Guvernul se confruntă deja cu o opoziție puternică și cu tactici menite să tragă de timp, inclusiv din partea unor membri ai CCR.
Dar ministrul apărării spunea de curând că militarii, angajații Internelor și cei ai serviciilor secrete ar urma să fie și ei vizați de astfel de schimbări.
Nu mai departe de ieri, Guvernul a început să lucreze la un proiect de lege care spune că deținătorii de pensii militare sau de serviciu vor mai putea să lucreze la stat doar cu 15% din pensie.
În cazul foștilor judecători sau procurori, există deja reguli în vigoare potrivit cărora, pe durata reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%.
Proiectul, de asemenea, nu se aplică în cazul aleșilor locali, al funcționarilor cu mandat stabilit expres prin Constituție ori al profesorilor din învățământul militar sau care formează magistrați.
Cabinetul inistă că schimbarea pe care o propune vizează doar pensiile speciale, nu pe cele contributive.
Ucraina: negocieri în trei
Negociatori din partea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite au început la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, prima lor întâlnire trilaterală menită să ducă la o încheiere negociată a războiului ruso-ucrainean.
Problema teritorială rămâne cea mai dificilă dintre temele de negociere – ea se va va afla în centrul discuțiilor de la Abu Dhabi.
Încurajată de disensiunile evidente din cadrul NATO, provocate de ambițiile expansioniste ale lui Donald Trump, Rusia pornește în forță: Kremlinul a cerut încă de dinaintea discuțiilor ca armata ucraineană să se retragă din regiunea Donbass.
După patru ani de război, armata rusă nu a reușit să-și impună acolo controlul în totalitate.
În primele sale declarații publice din acest an, Vladimir Putin a pledat săptămâna trecută pentru crearea unei „noi arhitecturi de securitate la nivel global”.
Nu e clar ce ar putea să presupună ea, dar din intervențiile publice de până acum (atât ale sale, cât și ale lui Trump), ipoteza unei dorite reîmpărțiri a lumii în sfere de influență nu mai poate fi exclusă.
Ucraina trece printr-una dintre cele mai grele perioade de la începutul războiului încoace.
Bombardamentele rusești din ultima vreme au lăsat sute de mii de oameni fără curent și încălzire, la temperaturi cu mult sub zero grade.
Discuțiile de la Abu Dhabi se vor încheia mâine.
