01:06 Țevile de sub drumuri: Negoiță, cinic
07:22 Explozia din Rahova: posibile schimbări legislative
08:48 Cazul Gânj: cronica unei morți anunțate
11:32 Rusia, încă un val de sancțiuni
14:26 Anchetă de corupție la DSP Brașov
15:11 Administrația „Apele Române”, inundată de pile
16:19 Milionar mort într-un accident aviatic
Primarul sectorului 3 din București, Robert Negoiță, i-a luat la rost pe cetățenii care l-au întrebat aseară, de ce a construit ilegal drumuri peste magistrale de gaz, ceea ce le-ar putea pune viețile în pericol.
„Ați venit cu o temă”, a reacționat primarul PSD față de investigația Recorder din această săptămână, după care a declarat că „nu strada noastră e pe țeava dumnealor, țeava dumnealor e sub strada noastră”.
Compania Transgaz a dat în judecată Primăria sectorului 3 pentru că a construit unsprezece drumuri fără să ceară autorizație și fără să protejeze conductele.
Acestea riscă, din cauza traficului, să se fisureze și să explodeze.
La finalul întâlnirii, oamenii au încercat să afle ce va face, totuși, Primăria pentru a le proteja viețile.
Răspunsul lui Robert Negoiță: „Toți murim!”.
Explozia din Calea Rahovei: posibile schimbări legislative
Cât despre explozia de-acum aproape o săptămână din cartierul bucureștean Rahova (în care au murit trei oameni), mai mulți demnitari de rang înalt își îndreaptă atenția asupra furnizorilor de gaze naturale.
În așteptarea unor concluzii ferme legate de cei responsabili pentru catastrofa de vineri, ministrul energiei, Bogdan Ivan, anunță posibile shimbări legislative: companiilor de furnizare a energiei ar putea să li se interzică să subcontracteze lucrările privind siguranța instalațiilor.
Distrigaz a anunțat săptămâna trecută că un sigiliu pe care îl pusese după plângerile locatarilor din blocul prăbușit parțial fusese rupt înaintea exploziei.
Intervenția ar fi aparținut angajaților unei firme recomandate de Distrigaz.
Și Andrei Nistor, prefectul capitalei, a calificat drept „oarecum greșită” procedura conform căreia compania Distrigaz doar constată un eventual pericol, oprește gazele și apoi sigilează instalațiile, după care verificările trebuie făcute de firme autorizate.
Deocamdată, urmează să sporească verificările asupra conductelor, în condițiile în care din ce în ce mai multă lume a început să sune la 112 și să reclame posibile scurgeri de gaze.
Prima ipoteză pe care Poliția o ia în calcul în cadrul drept cauză a exploziei de vinerea trecută este o fisură la o conductă de gaz din afara blocului prăbușit parțial.
Cronica unei morți anunțate
S-au împlinit de curând 100 de zile de cînd Anda Gyurca, o tânără de 23 de ani din Mureș, a fost ucisă cu toporul și apoi arsă în propria casă de Emil Gânj, un bărbat cu care avusese o relație.
Știrile Zilei au obținut imaginile de pe camerele de supraveghere din curtea femeii – ele arată cum, la lumina zilei, la doar două ore după ce polițiștii care o păzeau pe Anda au plecat, individul a ucis-o cu sânge rece.
Deși a bătut-o, amenințat-o și a răpit-o în repetate rânduri, cu mult timp înainte de crimă, bărbatul a reușit să scape mereu de consecințele faptelor sale.
Nici plângerile la Poliție, nici ordinul de protecție, nici paza polițiștilor nu au reușit să o apere pe Anda.
Autoritățile au intervenit fie timid, fie prea târziu, iar uneori au dat dovadă de o indiferență criminală, iar după moartea femeii au dat explicații din ce în ce mai aberante.
Rusia, încă un val de sancțiuni
Două noi runde de sancțiuni la adresa Rusiei, din cauza războiului din Ucraina: Statele Unite și-au îndreptat atenția celor mai mari companii petroliere din Federație – Rosneft și Lukoil -, în vreme ce Uniunea Europeană a adoptat cel de-al nouăsprezecelea său pachet de sancțiuni.
Acesta include o interdicție asupra importurilor de gaze naturale lichefiate din Federația Rusă, dar și pedepsirea a peste 40 de companii, inclusiv din China, care ajută Moscova să ocolească sancțiunile deja în vigoare.
La ora publicării acestui articol, Consiliul European amânase dezbaterea asupra celei mai sensibile propuneri: ea vizează crearea unui fond de ajutorare a Ucrainei în valoare de 140.000.000.000 de euro – bani strânși grație activelor rusești înghețate în Europa.
Numeroase titluri de valoare ale băncii centrale ruse se află chiar în Bruxelles, iar premierul Belgiei a insistat că, dacă planul e pus în aplicare, toate statele membre trebuie să suporte în mod egal riscurile.
Prezent și el în Bruxelles, președintele Nicușor Dan a fost întrebat astăzi dacă România ar fi sau nu de acord ca ajutorul destinat Ucrainei să fie oferit din bugetele naționale.
SUA, abordare mai dură
Cât despre sancțiunile americane asupra Rosneft și Lukoil, impactul lor asupra economiei de război a Rusiei rămâne să fie evaluat.
Totuși, demersul reprezintă o schimbare semnificativă față de politicile de până acum ale administrației Trump.
Președintele Statelor Unite a recunoscut, la capătul unei întâlniri cu secretarul general NATO, Mark Rutte, că discuțiile pe care le-a avut cu Vladimir Putin nu au dat rezultate.
Cu doar o zi mai înainte, el afirmase că o programată întîlnire cu Putin – în Budapesta – a fost amânată pe termen nedeterminat.
Rosneft și Lukoil exportă zilnic mai bine de trei milioane de barili de petrol.
Printre clienții lor cei mai importanți se numără companii din China, India și din Turcia.
Surse citate de agenția de știri Reuters afirmă că India ar urma să-și reducă în curând nivelul importurilor din Rusia.
China se opune în continuare sancțiunilor instituite după invadarea Ucrainei, în 2022.
