00:52 Din Curte-n Curte
05:05 Tăieri de 20%. De unde?
09:19 Înapoi acasă (și la pușcărie)
10:29 Udrea, mai aproape de eliberare
11:36 Israel versus Iran. Președintele SUA, furios
13:16 Trump și articolul 5
14:19 S.O.S. SOS
15:13 Pariuri și clanuri
15:49 Cine câștigă cel mai mult
„Reforma va începe cu statul și clientela politică” promitea ieri proaspătul premier Bolojan.
După nici 24 de ore, doi clienți politici și-au găsit de lucru la Curtea Constituțională, una dintre cele mai importante (și mai controversate) instituții din trecutul recent.
Camera Deputaților l-a ales pe Csaba Asztalos, până de curând președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, la propunerea UDMR. Csaba Asztalos e membru al CNCD încă de la înființarea instituției, acum 23 de ani.
Doctor în drept, el a fost ales pentru prima dată președinte al Consiliului în 2005.
Statutul CCR spune însă că membrii Curții trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
În Senat, numirea a fost făcută de PSD, care l-a ales pe Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi.
Audiat vreme de un sfert de oră (cu tot cu prezentarea), el și-a citit CV-ul de pe foaie și a evitat apoi să răspundă întrebărilor pe care i le-au adresat jurnaliștii.
Mihai Busuioc a absolvit Universitatea „Nicolae Titulescu” din București, după care a făcut – ca numeroși alți funcționari de rang înalt – cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare.
E considerat unul dintre apropiații lui Liviu Dragnea: a fost secretar general la ministerul dezvoltării pe cînd acesta făcea parte din Guvern.
A fost menținut acolo și în Guvernul Cioloș, iar apoi promovat chiar în funcția de secretar general al cabinetului – o poziție exrem de importantă.
Din 2017, Mihai Busuioc este președinte al Curții de Conturi, iar în acești opt ani instituția și-a tăiat singură din independență și din atribuții, chiar în perioada în care ar fi trebuit să verifice cum se cheltuiesc banii din PNRR.
De-a lungul timpului, a mai fost criticat pentru că locuiește într-o vilă de protocol, deși ar deține o locuință în București.
Înapoi acasă (și la pușcărie)
Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost extrădat azi din Turcia.
Fost director al Eximbank, el are de ispășit o pedeapsă de șase ani pentru luare de mită.
A fugit din țară la scurt timp după condamnare, în primăvara lui 2023. Instanța supremă i-a redus atunci, de fapt, pedeapsa primită în primă instanță, în dosarul privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată.
Șapte ani și patru luni primise și fostul ministru de finanțe Sebastian Vlădescu, în timp ce fostul deputat Cristian Boureanu a fost achitat.
Întrebat anul trecut dacă ruda sa fugară nu-i punea în pericol candidatura la Cotroceni, Mircea Geoană a răspuns că fiecare e responsabil pentru deciziile sale.
Elena Udrea, aproape liberă
Desigur, sunt fugari și fugari: Penitenciarului Târgșor a admis cererea de eliberare condiționată a Elenei Udrea.
Fosta ministră a dezvoltării și turismului se află acolo din iunie 2022, ca urmare a unei condamnări de șase ani în dosarul „Gala Bute”.
Decizia finală va aparține Judecătoriei Ploiești și e așteptată joia aceasta.
Elena Udrea a beneficiat deja de două reduceri de pedeapsă: i s-au luat în calcul perioadele de reținere, de arest preventiv și la domiciliu, dar și detenția din Costa Rica și Bulgaria.
Fosta ministră a coordonat o rețea prin care apropiații săi încasau sume consistente de la firmele cu care lucra ministerul turismului, pentru a li se garanta plata la timp a lucrărilor. Banii au intrat în conturile Elenei Udrea, ale PDL București și ale lui Rudel Obreja, fost președinte al Federației Române de Box.
Fosta ministră a convins, de asemenea, mai mulți funcționari să acționeze ilegal în 2011, când ministerul a cumpărat servicii de publicitate pentru o gală la care a boxat Lucian Bute.
S.O.S. SOS
Partidul Dianei Șoșoacă se subțiază văzând cu ochii.
Încă trei deputați SOS România au anunțat în plenul Camerei că părăsesc grupul parlamentar. Mariana Vârgă, Rodica Plopeanu și Laurențiu Făget o acuză pe Șoșoacă de „putinism” și de glorificarea legionarilor.
Ulterior, partidul a dat un comunicat în care afirmă că le-a retras sprijinul politic celor trei și că i-a exclus din S.O.S.
La începutul acestei luni, un senator și cinci deputați ai formațiunii au anunțat că trec la PSD.
Cu două zile în urmă, Diana Șoșoacă a exclus alți doi demnitari, în urma iniţiativei de a crea în Parlament un așa-numit „pol suveranist cu viziuni europene”, sub numele „Întâi România”.
Dacă după alegerile din decembrie partidul avea 27 de deputați și 11 senatori, acum e la doar câteva dezertări distanță de a-și pierde ambele grupuri parlamentare.
Trump, furios pe Israel și pe Iran
Dacă tot nu i-a ieșit în Ucraina, poate-poate că Donald Trump reușește, totuși, să se laude cu un armistițiu, mare și frumos, între Israel și Iran.
A și făcut-o, aseară, însă minunea a durat vreo două ore: vechii dușmani din Orientul Mijlociu au reluat ostilitățile aproape imediat.
Drept urmare, președintele Statelor Unite a plecat foarte nervos la summitul NATO din Haga și s-a asigurat că toată lumea e la curent cu starea lui.
S-a declarat nemulțumit atât de atitudinea Iranului, cât și de cea a Israelului: „Știți ce se-ntâmplă? Avem de-a face cu două țări care se luptă de atâta timp și într-atât de greu, încât nu mai știu ce p..a mea fac! Mă-nțelegeți?
În cadrul operațiunilor menite – oficial – să pună capăt programului nuclear al Iranului, Israelul susține că armata a lovit un radar din republica islamică, dar că „s-a abținut de la alte atacuri” după o discuție dintre premierul Netanyahu și Donald Trump.
Oficialitățile din Teheran au respins acuzația că ar fi lansat mai multe rachete asupra Israelului după ce armistițiul a intrat în vigoare.
Peste noapte, locuitorii capitalei iraniene afirmă că s-au confruntat cu unul dintre cele mai puternice atacuri de când a început noul conflict.
La rândul său, ministerul sănătății din Israel susține că patru persoane au fost ucise în orașul Be’er Sheva, din sudul țării.
