00:55 Dosarul „Nordis”: către prescriere?
03:27 PSD revine la ședințele coaliției
04:46 Bucureștiul, următoarea criză
06:38 SUA: nesiguranță și neîncredere
08:03 Încăierare anchetată penal
08:47 Medicină „atipică”
10:16 Fă ce spune popa…
Controverse prelungite după mai multe decizii recente ale justiției în dosarul Nordis: mai mulți experți în drept au criticat ridicarea sechestrului instituit pe bunuri în valoare de aproape 100.000.000 de euro ale companiei de construcții.
Judecătoarea ar fi procedat totuși corect, potrivit altor opinii.
De vină ar fi neclaritatea legii – mai exact, o schimbare problematică adusă Codului Penal în urmă cu patru ani. Prevederea respectivă le-ar fi permis acum acționarilor Nordis să recapete controlul asupra terenurilor, apartamentelor și acțiunilor.
.Nu e singura controversă iscată în dosarul Nordis: unul dintre acționari, Vladimir Ciorbă, a scăpat definitiv săptămâna trecută de controlul judiciar.
Procurorii acuză „lotul Nordis” – între altele – de delapidare, înșelăciune și spălare de bani.
Deși clienții au plătit milioane de euro în conturile companiei, sub forma unor avansuri pentru case, proiectele imobiliare au rămas doar pe hârtie. În unele cazuri, anumite apartamente au fost vândute de mai multe ori.
Coaliția, din ceartă-n ceartă
Dimineața-n coaliție, seara-n opoziție: supărat nevoie mare că USR-ul ar întinat memoria lui Ion Iliescu, PSD a hotărât – totuși – să revină la ședințele partidelor de la putere.
Ba chiar se arată dispus să grăbească adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, după circa o lună de amânări.
Reforma pensiilor din magistratură face parte din acest pachet, laolaltă cu o serie de schimbări în sănătate și în conducerea companiilor de stat.
El presupune însă și reduceri în administrația publică – ar urma să dispară pînă la 40.000 de posturi -, dar și suspendarea unor lucrări finanțate din PNRR sau din programul „Anghel Saligny”, mai cunoscut drept „pușculița baronilor”.
Evident, acestea din urmă sunt preocupările partidului condus interimar de Sorin Grindeanu, care se pronunță pentru limpezirea cât mai rapidă a măsurilor pe care Guvernul urmează să și le asume.
Bucureștiul, următoarea criză
Însă următoarea încercare prin care va trece coaliția nici nu e greu de ghicit: deși nu există încă o dată a alegerilor pentru Primăria Bucureștiului, PSD știe deja că scrutinul va provoca tensiune.
Două sondaje recente de opinie îl creditează cu prima șansă pe Daniel Băluță, primarul sectorului 4.
De cealaltă parte, liberalii mizează pe Ciprian Ciucu, de la sectorul 6, iar USR (cu sprijinul lui Nicușor Dan) – pe Cătălin Drulă.
În opinia lui Sorin Grindeanu, o eventuală candidatură comună PNL-USR ar amenința serios stabilitatea coaliției de la putere.
Cătălin Drulă, care nu a fost ales încă oficial candidat al USR pentru București, spune că „nu PSD decide dacă avem alegeri sau nu în capitală”.
În opinia sa, scrutinul trebuie organizat după cum prevede legea.
Politicianul USR interpretează astfel spusele președintelui interimar al PSD: „Sorin Grindeanu a spus azi că nu e musai ca Guvernul să respecte legea și că PSD nu prea are chef de alegeri. Dacă nu vrea alegeri, poate să nu propună candidat”.
O primă replică a fost formulată de senatorul PSD Daniel Zamfir, care susține că USR nu ar trebui să uite că „se poate guverna țara și fără ei”. „Și poate că ar fi mai bine”, a adăugat el.
Medicină „atipică”
Flavia Groșan, doctorița din Bihor care a dobândit notorietate națională în vremea pandemiei, a pornit o nouă controversă online: ea pretinde că persoanele nevaccinate s-ar putea îmbolnăvi dacă fac sex cu cineva care s-a imunizat anti-COVID.
Femeia scrie pe Facebook că ar fi tratat un tânăr de 32 de ani după „expunerea fizică la o femeie vaccinată”.
Flavia Groșan adaugă că „persoanele vaccinate au acum aceste gene în corpul lor care continuă să producă proteine spike (…). A fost expus la proteinele spike provenite de la această femeie”.
Colegiul Medicilor Bihor, care a apărat-o constant pe Flavia Groșan în ultimii patru ani, a anunțat că va discuta cazul într-o ședință.
Pentru moment, organizația recunoaște că astfel de afirmații riscă să producă „panică nejustificată”.
Flavia Groșan, specializată în pneumologie, a devenit o adevărată vedetă mediatică în 2021 – susținuse atunci, fără nicio probă, că ar fi vindecat aproape 1.000 de persoane infectate cu SARS-CoV-2, fără vreo zi de spitalizare.
Ea a vehiculat apoi public mai multe teorii ale conspirației.
În această după-amiază, Flavia Groșan a revenit (întru câtva) asupra afirmațiilor sale: a scris pe Facebook că nu are argumente științifice în sprijinul lor și că se dezice de postarea incriminată de pe Facebook, pe care a ales să o și șteargă.
SUA: nesiguranță și neîncredere
Garda Națională Americană, mobilizată în capitala Washington, a început să poarte arme la vedere: la cererea lui Donald Trump, peste 2.200 de soldați au ajuns în oraș.
Ei au deocamdată voie să folosească forța doar „ca ultimă soluție și numai ca răspuns la o amenințare iminentă”.
Trump a pretins că Washingtonul ar fi „invadat de bande criminale”. Garda Națională fusese deja mobilizată în iunie la Los Angeles, în momentul unor manifestații împotriva politicilor federale privitoare la imigranți.
Mai mult, Trump a amenințat că va trimite rezerviștii și în Chicago, New York sau la Baltimore, în statul Maryland – guvernatorul Wes Moore l-a invitat pe președinte la o plimbare la pas prin oraș, ca să verifice gradul de siguranță.
Ca din întâmplare, toate aceste orașe sunt conduse de politicieni democrați.
În ceea ce privește capitala, statisticile poliției locale indică o scădere a criminalității violente în ultimii doi ani.
Donald Trump a acuzat oficialitățile locale că ar fi comunicat cifre „falsificate” și a amenințat cu preluarea controlului total asupra orașului de către autoritățile federale.
Rezerviștii Gărzii Naționale pot fi mobilizați numai în cazuri precum catastrofele naturale.
Ei nu pot interveni împotriva infractorilor sau pentru a înăbuși manifestații publice.
