01:02 Plata pensiilor private: schimbare pe filiera CCR
02:36 Campioni la violență
05:55 Dronă prăbușită în Vaslui
08:03 Cum arată „pacea rusească”
09:31 Corporația și legislația, episodul al doilea
11:04 Oferte pentru Lukoil
11:42 Drepturi egale, decizie CJUE
12:53 Portret de candidat: Ciprian Ciucu
Legea privind plata pensiilor private suferă modificări în urma unei intervenții a Curții Constituționale.
După două amânări, instituția s-a pronunțat asupra plângerilor depuse de instanța supremă și de partidul AUR.
Curtea a admis însă o singură obiecție – cea legată de prevederea care spune că bolnavii de cancer vor putea, în continuare, să retragă integral toate sumele strânse în așa-numitul pilon II (pensiile private obligatorii).
Potrivit CCR, această schimbare încalcă principiul egalității în drepturi: ea instituie o discriminare care nu se bazează pe criterii obiective.
Curtea Constituțională a validat însă prevederile care spun că, după pensionare, cei care contribuie la fondurile private obligatorii vor putea retrage cel mult 30% din suma acumulată.
Restul ar urma să se plătească în tranșe lunare, timp de cel mult opt ani.
Proiectul se întoarce, așadar, la Parlament. Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, spune că schimbarea se poate produce foarte repede, în măsura în care Curtea Constituțională se va grăbi să publice motivarea deciziei de astăzi.
Prevederea invalidată de CCR a fost promovată tocmai de o senatoare liberală, Nicoleta Pauliuc.
Dronă prăbușită în Vaslui
De planuri mari și intenții bune chiar nu ducem lipsă – practica, din nou, se dovedește problematică.
La nici 24 de ore de când Consiliul Suprem de Apărare identifica Rusia drept principala amenințare la adresa siguranței naționale, cel puțin o dronă a intrat în această dimineață pe teritoriul României.
Aparatul de zbor, dintre cele intens folosite în războiul din Ucraina, a survolat județele Tulcea, Galați și Vrancea, înainte să dispară de pe radare.
Ulterior, s-a prăbușit în localitatea vasluiană Puiești. Prefectul Eduard Popica spune că incidentul nu a provocat pagube.
Primele evaluări indică, între altele, că drona nu avea încărcătură explozivă.
Piloții germani ai avioanelor NATO ridicate de la sol din cauza celor întâmplate aveau permisiunea de a trage asupra ei.
Cu tot cu incidentele de astăzi, de la începutul războiului din Ucraina încoace au fost treisprezece „pătrunderi neautorizate”, cum le spune ministerul apărării, în spațiul aerian național.
În patruzeci de rânduri, fragmente de dronă au căzut pe teritoriul României.
Aparatele de zbor au fost, în general, manevrate de Rusia în cursul atacurilor asupra unor localități ucrainene foarte aproape de granița cu România.
Și în Republica Moldova, o dronă a căzut peste o casă în această dimineață.
Autoritățile de la Chișinău au transmis că șase astfel de aparate au survolat spațiul aerian al țării vecine.
Cum arată „pacea rusească”
În strânsă legătură cu incidentele din această dimineață, ministrul de externe al Ucrainei a calificat drept „o reacție teroristă” un nou atac în forță asupra țării vecine, în cursul căruia cel puțin șase persoane au murit la Kiev.
Ploaia de drone și de rachete a avut din nou drept țintă infrastructura energetică a Ucrainei.
Pe lângă drone, forțele ruse au utilizat rachete balistice, de croazieră și hipersonice, îndreptate împotriva regiunilor Odesa, Harkov și Kiev.
Demnitarul ucrainean a insistat ca Europa și Statele Unite să facă noi presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt ostilităților.
De altfel, Kievul speră ca o întâlnire între președinții Zelenski și Trump să poată fi organizată săptămâna aceasta, „cât mai devreme cu putință”.
Șeful Consiliului de Securitate aș țării vecine, Rustem Umerov, a spus că cele două părți s-au pus de acord asupra termenilor importanți din planul de pace sugerat de administrația Trump.
Negocieri intense s-au purtat în zilele din urmă în orașul elvețian Geneva.
Pentru moment, Statele Unite au confirmat doar că reprezentanți ai Washingtonului se vor întâlni cu oficialități ruse la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite.
Cum obiectivele Kievului și cele ale Moscovei sunt foarte diferite, e improbabil ca regimul Putin să accepte o propunere revizuită.
Corporația și legislația, episodul al doilea
Pentru a doua oară în mai puțin de o lună, președintele Nicușor Dan le cere oamenilor de afaceri să se implice direct în procesul de legiferare.
O făcuse pentru prima dată pe 7 noiembrie, la o reuniune organizată de o asociație patronală din rândurile căreia și-a și recrutat un consilier, pe Radu Burnete.
Astăzi a repetat îndemnul în cursul unui așa-numit „summit pentru guvernanță digitală”.
După declarația inițială, președintele a încercat să explice, într-o conferință de la Cotroceni, că statul nu ar ceda controlul corporațiilor și oamenilor de afaceri, ci că are nevoie de ajutor.
Intervenția de astăzi, însă, e lipsită de echivoc: în viziunea președintelui, proiectele ar trebui să fie „deja scrise, pentru a câștiga timp”.
Articolul 61 al Constituției, la rândul său, e cît se poate de limpede. La primul punct, el spune că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legiuitoare”.
