00:57 Iureș în magistratură
07:18 DNA la Primăria lui Negoiță
09:22 Băluță se scaldă în ape tulburi
10:31 Proteste masive în Israel
12:24 „Lotul” Nordis, liber integral
13:11 Minori în pericol
14:04 Primarul din Iași, anchetat din nou
În timp ce coaliția de la putere negociază intens al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, magistrații au lansat un atac preventiv de proporții: printre multe alte propuneri, pachetul respectiv include o serie de măsuri privitoare la nivelul pensiilor din sistemul judiciar și la vârsta la care judecătorii și procurorii își încetează activitatea.
Guvernul propune ca pensia să nu poată depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. Magistrații ar urma să se poată pensiona anticipat dacă au 35 de ani de vechime.
În cazul în care nu au vârsta cerută de lege (65 de ani), ar urma să li se aplice o penalizare anuală de 2%, până când împlinesc vârsta standard de pensionare.
Drept urmare, Adunările Generale din zeci de Curți de Apel și tribunale au hotărât azi să suspende larga majoritate a ședințelor de judecată.
Excepție fac soluționarea cauzelor cu privire la drepturi și libertăți, precum mandatele de percheziție sau de interceptare a convorbirilor în timpul urmăririi penale, precum și cele în care judecătorii trebuie să verifice măsurile preventive.
Unele hotărâri fac referire doar la măsuri preventive privative de libertate, ipoteză care exclude controlul judiciar.
Dacă pe perioada protestelui judecătorii nu vor verifica, deci, măsura controlului judiciar, în zeci de dosare penale s-ar putea ajunge la încetarea de drept a acestei măsuri.
Protestul e deja în curs, între altele, la Curțile de Apel București, Constanța, Iași, Oradea sau Ploiești.
La fel se întâmplă în cazul mai multor parchete.
Curtea de Apel București, de exemplu, cere ca proiectul de lege să fie retras „de urgență” și condamnă ceea ce numește „nevoia decidenților politici de aservire a puterii judecătorești”.
Sunt, însă, și instanțe care au ales să-și continue deocamdată activitatea: Tribunalul Brașov, de exemplu.
Vicepreședinta lui, Nicoleta Lucaciu, a spus însă la Știrile Zilei că asta nu înseamnă că Tribunalul Brașov ar fi de acord cu proiectul supus dezbaterii publice.
DNA la Primăria lui Negoiță
Procurorii DNA au descins la Primăria sectorului 3 din București la nici o săptămână de la publicarea unei anchete Recorder.
Cel mai recent episod din seria „Stăpânii sectorului 3” dezvăluie cum primarul Robert Negoiță i-a construit – din bani publici și cu resursele instituției – o șosea fratelui său.
Aceasta ar trebui să-i asigure lui Ionuț Negoiță accesul rapid către niște parcele pe care urmează să ridice mai multe blocuri.
Surse consultate de Recorder afirmă că procurorii au cerut mai multe documente, printre care se numără o hotărâre de Consiliu Local, autorizația de construcție și certificatul de urbanism.
Funcționarii Primăriei, însă, n-ar fi avut ce acte să le pună la dispoziție.
Dosarul penal pentru abuz în serviciu este unul „in rem”: cu alte cuvinte, deocamdată e cercetată fapta, nu o persoană anume.
Noua stradă ar fi trebuit să aibă la bază un proiect votat de Consiliul Local, prin care terenul să treacă în domeniul public – legea nu permite ca statul să finanțeze construcția sau reabilitarea unor drumuri aflate pe proprietăți private.
Robert Negoiță spunea, nonșalant, că nu știe cât au costat lucrările și că nu i se pare că în acest caz ar fi vorba de vreun conflict de interese.
Proteste masive în Israel
Proteste de stradă, azi, în numeroase orașe israeliene: familiile ostaticilor aflați încă în custodia organizației palestiniene Hamas cer Guvernului Netanyahu să negocieze rapid eliberarea celor 20 de persoane care se presupune că ar mai fi încă în viață.
Manifestațiile vin la nici 24 de ore de când un spital din Gaza, aflat în orașul Khan Younis, a fost atacat de armată: au murit cel puțin 20 de oameni, printre care se numără cinci jurnaliști.
Colaboratori ai agențiilor Reuters și Associated Press, dar și ai televiziunii Al Jazeera se numără printre victime.
Condamnat aproape unanim la nivel internațional, atacul ar putea să fi fost o așa-numită „dublă lovitură”: cea inițială este urmată de o a doua, care vizează echipajele de salvare și alți civili.
Armata israeliană a deschis o anchetă: nu e pentru prima dată când o face, a observat un purtător de cuvînt din cadrul ONU, însă astfel de investigații ar trebui să aibă și rezultate.
Participanții la protestele din Israel au dat foc unor cauciucuri și au blocat mai multe autostrăzi importante.
La ora publicării acestui articol, un miting de protest de mari dimensiuni era programat să înceapă la Tel Aviv.
Războiul din Gaza a început după ce, pe 7 octombrie 2023, gruparea Hamas a ucis circa 1.200 de persoane în Israel și a luat 251 de ostatici.
Ofensiva armatei a făcut – potrivit oficialităților din Gaza – aproape 63.000 de victime, majoritatea civili.
Printre cei uciși se numără aproape 250 de jurnaliști.
