00:56 CNA, cu ochii pe păcănele și farmacii
06:34 România, patria proxeneților
08:13 Busuioc contestat
09:36 Cu deficitul în cârcă la Bruxelles
11:43 Viitorul studenților, la bursă
12:34 Ministrul justiției, caz controversat
13:49 Elena Udrea, în lacrimi
La capătul unei dezbateri-maraton, de zece ore, Consiliul Național al Audiovizualului a luat o decizie majoră: vedetele, fie că e vorba de mari sportivi, de artiști sau de influenceri,nu vor mai putea apărea în reclamele pentru jocurile la noroc.
Nici la televizor, nici la radio, nici online.
Statul încearcă astfel să limiteze influența companiilor de profil asupra tinerilor: efectele dependenței de jocurile de noroc sunt documentate într-un reportaj al Știrilor Zilei, „Romania Grand Casino”.
Silviu Faiăr, unul dintre cei mai cunoscuți streameri din România (așa-numiții „creatori de conținut online”), a criticat insistent vedetele care acceptă astfel de contracte.
A lansat inclusiv o campanie prin care își îndemna urmăritorii să comenteze la postările celor care fac reclamă cu un emoji cu o farfurie goală – semn că influencerii erau lihniți după miile de euro oferite pentru astfel de campanii.
Dintre ei, Alex Velea spunea că vedetele îndeamnă doar la „jucat responsabil”.
El adăuga: „Nu te pun eu să-ți riști toate economiile și să-ți distrugi viața”.
Argumentul a fost invocat inclusiv în ședința CNA de reprezentantul unuia dintre cazinourile online.
Printre vedetele care au mai promovat pariurile sportive și alte jocuri de noroc se numără Adrian Mutu, Florin Răducioiu, Ilie Năstase, Theo Rose, Antonia sau Dorian Popa.
Reguli noi și pentru farmacii
În aceeași ședință, CNA a adoptat reguli mai stricte pentru publicitatea la suplimentele alimentare.
Beatrice Speteanu, președinta Asociațiilor Farmaciilor Tradiționale, spune că noile prevederi reprezintă un pas necesar – suplimentele alimentare, de pildă, vor avea același regim cu medicamentele.
Dar esențial pentru breaslă este un amendament, încă neaprobat, privind apariția în reclame a farmaciștilor, ca simpli vânzători sau agenți de marketing.
O anchetă Recorder, „Tombola sănătății”, surprinde presiunile la adresa farmaciștilor, transformați în unele cazuri în nimic altceva decât agenți de vânzări, a căror primă răspundere nu este binele pacienților.
Noile prevederi CNA vor intra în vigoare peste trei luni.
Busuioc contestat
Curtea Constituțională discută marțea viitoare, pe 1 iulie, o contestație față de numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la CCR.
Plângerea a fost depusă de SOS România, partidul Dianei Șoșoacă.
Susținut de PSD și validat marți după o audiere de circa un sfert de oră, actualul președinte al Curții de Conturi nu are vechimea cerută de statutul CCR, de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Citat de HotNews, fostul președinte al Curții Augustin Zegrean a spus că este o premieră ca la CCR să fie numită o persoană care nu îndeplinește condițiile minime.
„Trebuia să aibă 18 ani vechime în muncă juridică, nu subofițer de Poliție și registrator la cărțile funciare, iar apoi la Guvern. Nu a avut nicio o zi de muncă juridică. Nu se poate așa ceva”, a adăugat el.
Augustin Zegrean a fost membru în comisia care a redactat Constituția României.
În opinia sa, președintele Nicușor Dan nu are cum să intervină, însă a dat „un răspuns care nu îi face cinste” atunci când a fost întrebat despre această situație.
Aflat ieri la Haga, la summitul NATO, Nicușor Dan a spus – între altele – că „acesta este farmecul democrației, nu doar președintele decide”.
Cu deficitul în cârcă la Bruxelles
Între timp, Nicușor Dan a ajuns la Bruxelles, la Consiliul European de vară.
Deținătoare a recordului continental la deficit bugetar (9,3%), România se află deja în procedura de deficit excesiv, iar Comisia tocmai ce-a constatat că Bucureștiul n-a făcut mai nimic pentru a ieși din această situație.
În lipsa unor progrese rapide, pentru care termenul-limită e de câteva luni, România riscă să rămână fără fonduri continentale consistente.
Nicușor Dan s-a întâlnit deja cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru o discuție și despre deficitul României, și despre întârzierile din PNRR, care, la rândul lor, amenință să ducă la suspendarea unor fonduri.
Lista priorităților
Printre temele Consiliului European se numără continuarea sprijinului pentru Ucraina, negocierile pentru o pace justă în țara vecină și viitoarea politică de apărare a continentului.
Ieri, liderii NATO au decis că țările membre vor aloca apărării câte 5% din Produsul Intern Brut. Majorarea ar trebui să se producă treptat, pe durata următorului deceniu.
Criza din Orientul Mijlociu e și ea pe agendă: lideri europeni cu greutate, precum cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, spuneau de curând că acțiunile armatei israeliene în Gaza sunt „de neînțeles”.
Israelul și Statele Unite au atacat, între timp, instalațiile nucleare ale Iranului.
Eficacitatea operațiunilor e însă incertă, iar administrația Trump a reacționat vehement la publicarea unui raport secret potrivit căruia impactul acestor atacuri a fost „limitat”.
Trump și secretarul apărării, Pete Hegseth, au atacat furibund instituții de presă precum CNN și New York Times.
Președintele Statelor Unite a cerut chiar ca jurnaliștii care au publicat documentul să fie concediați „imediat”.
