01:17 Falimentul Euroins, percheziții după trei ani
05:33 Curent gratis pentru pile politice și biserici
07:28 Strategia de apărare, votată
09:38 Pacea din Ucraina: ce fac europenii?
11:45 Violența domestică: lege adoptată
12:47 Dosarul „2 Mai”: sentință contestată
13:47 Incendiu imens în Hong Kong
14:27 Portret de candidat: Anca Alexandrescu
Au trecut trei ani de când mai multe anchete jurnalistice avertizau asupra falimentelor suspecte ale unor mari companii de asigurări: atât a durat să se urnească și justiția română.
Parchetul General anunță că a făcut percheziții într-un dosar legat de activitatea Euroins, fost lider al pieței de profil.
Zece persoane cu funcții de conducere ar fi vizate de cercetări, dar și unele societăți aflate sub controlul acționarilor bulgari.
Acuzațiile: delapidare, gestiune frauduloasă cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani şi prezentarea cu rea-credinţă a unor date neadevărate sau ascunderea unor informații.
Procurorii spun că Euroins a încasat sume importante de la clienți, dar că banii erau redirecționați către firme afiliate din grupul acționarilor bulgari, în loc să fie folosiți la plata despăgubirilor.
Sute de milioane de euro din banii încasați grație polițelor de răspundere civilă auto au ajuns astfel în țara vecină.
În tot acest timp, compania ar fi trimis raportări false către Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Cătălin Tolontan, unul dintre ziariștii care au dezvăluit aceste inginerii financiare, spune la Știrile Zilei că neregulile săreau în ochi la tot pasul: în patru ani, numărul de procese intentate de asigurații Euroins nedespăgubiți ajunsese la 100.000.
Cu toate acestea, Autoritatea de Supraveghere Financiară a asistat cu seninătate la un nou faliment anunțat, după cele ale companiilor Astra, Carpatica și City.
Cătălin Tolontan mai notează că demersul Parchetului vine pe fundalul încercărilor Guvernului de a reforma sistemul pensiilor speciale din justiție, Poliție și servicii secrete.
Printre instituțiile vizate se numără ASF.
Compania Euroins observă că perchezițiile au avut loc în ziua în care firma de asigurări a deschis un al doilea proces împotriva statului român.
Reprezentanții societății susțin că Autoritatea de Supraveghere Financiară le-ar fi revocat ilegal licența în 2023 și cer despăgubiri de un milliard de euro.
Curent gratis pentru pile politice și biserici
Compania Hidroelectrica a furnizat ani de-a rândul curent unor societăți comerciale și instituții religioase fără să încaseze niciun leu.
O nouă investigație Recorder arată că părțile implicate semnaseră contracte, dar că nu se tăiau facturi, după cum au descoperit inspectorii Curții de Conturi.
Firme cu conexiuni politice, dar și Mitropolia Moldovei sau mănăstiri au beneficiat de „amnezia” Hidroelectrica între 2018 și 2022.
Prejudiciul calculat este de aproape 2.000.000 de euro.
Strategie adoptată
Corupția unor funcționari publici din România a trimis prin întreaga Europă vreo 300 de spioni, oligarhi și infractori din Rusia care, potrivit Parchetului General, au obținut bătând din palme cetățenia română, grație unor acte false.
Coincidență sau nu, Parlamentul tocmai ce-a adoptat noua strategie națională de apărare – războiul hibrid al Rusiei e în vârful listei cu amenințări, însoțit de fenomenul corupției și de un refren pe care îl auzim deja de decenii: digitalizarea activității instituțiilor.
Ceea ce nu pare să se schimbe vreodată e influența serviciilor secrete: ele vor putea să strângă din nou informații care să sprijine anchetele procuraturii.
După care criterii și în ce fel de condiții o vor face, evident, nu ni se poate spune.
Întrerupt de vreo cîteva ori de vociferări ale senatorilor și deputaților de opoziție, președintele Nicușor Dan a prezentat astăzi prevederile documentului în plenul reunit.
Interesant: strategia, în ciuda zgomotului de fundal, a trecut și cu voturi din partea opoziției.
La capătul discursului din Parlament, Nicușor Dan a făcut public un nou termen pentru numirea noilor șefi ai serviciilor secrete: „probabil la începutul anului viitor”.
Din iulie 2023 încoace, SRI funcționează fără un director civil.
Premier scump la vedere
Cât despre unul dintre principiile de la care se presupune că pleacă noua strategie – respectul față de toți cetățenii și față de fiecare -, am avut o bună ocazie să-l vedem în acțiune chiar în această după-amiază.
Jurnaliștii aflați la Parlament au fost împiedicați de un angajat al Guvernului să se apropie de premierul Bolojan.
Bărbatul (care lucrează ca ofițer de presă) s-a așezat în fața ziariștilor, iar pe unii i-a și împins.
Guvernul a transmis ulterior că regretă „excesul de zel” al acestuia și că el va fi supus unei verificări disciplinare.
Ilie Bolojan a anunțat în mai multe rânduri că nu va face declarații pe holurile instituțiilor, ci doar în conferințe de presă.
Pacea din Ucraina: ce fac europenii?
Uniunea Europeană este gata să prezinte un proiect legat de utilizarea activelor rusești înghețate pe continent pentru nevoile financiare ale Ucrainei.
Scenariul în care doar contribuabilii europeni vor plăti factura războiulului nu poate fi imaginat, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg.
În opinia sa, presiunea la adresa Moscovei trebuie menținută: în ciuda negocierilor privind planul american de pace, atacurile asupra Ucrainei au continuat săptămâna aceasta în ritm furibund și au făcut numeroase victime și pagube materiale. â
Nevoile financiare ale Ucrainei pentru următorii doi ani sunt estimate la 135.000.000.000 de euro.
Liderii statelor membre sunt așteptați să ia în discuție folosirea activelor rusești înghețate – de peste 200.000.000.000 – pe 18 decembrie.
Pentru cine negociază America?
Între timp, Kremlinul a confirmat că Steve Witkoff, trimisul special al președintelui Trump, va vizita Moscova săptămâna viitoare pentru consultări privind planul de pace.
Donald Trump a încercat azi să minimalizeze importanța unei înregistrări audio publicate de agenția de știri Bloomberg – potrivit ei, Witkoff a sfătuit un înalt oficial al Kremlinului luna trecută cum să procedeze în relația cu președintele Statelor Unite și cum să promoveze interesele Moscovei în cadrul unui viitor acord.
Potrivit înregistrării, Witkoff e cel care a sugerat Kremlinului ca Vladimir Putin să-l sune pe Trump înaintea vizitei de luna trecută a lui Volodimir Zelenski la Casa Albă.
Cotidianul Wall Street Journal adaugă că tocmai acea conversație i-a oferit lui Putin ocazia de a-l convinge pe Trump să nu trimită rachete de croazieră Kievului.
Întrebat dacă nu i se pare că emisarul său e prea favorabil Moscovei, președintele Statelor Unite a evitat să dea un răspuns direct, dar a constatat că Rusia are o populație și o armată mai numeroase decât ale Ucrainei.
