00:55 Serviciile secrete, la bursa zvonurilor
05:03 Uite sechestrul, nu e sechestrul
06:38 Sondaj ca la farmacie
08:17 Moldova: Ziua europeană a Independenței
11:05 București: poluare masivă după incendiu
11:52 „Săracul” Videanu, ajutor de la stat
12:52 Mișcarea legionară, după 100 de ani
Se fac, în curând, trei luni de cînd președintele Nicușor Dan afirmase că avea să propună „într-un timp relativ scurt” un civil la conducerea SRI, instituție în fruntea căreia se află de peste doi ani un director interimar.
O schimbare ar fi fost, de asemenea, de așteptat, la vârful Serviciului de Informații Externe.
Pe acest fundal, zvonurile încep să înflorească: site-ul G4Media scrie că pentru șefia SRI ar fi luat în considerare avocatul Gabriel Zbârcea, iar pentru SIE – diplomatul Gabriel Lazurca.
Alte nume aruncate în discuție: Florin Vlădică, șeful Oficiului de Informații Integrate de la Cotroceni, și Mircea Abrudean, în prezent președintele Senatului.
Vlădică a lucrat în Africa pentru companiile lui Ovidiu Tender și a fost alături de Victor Ponta la ceremonia inaugurării lui Donald Trump.
Abrudean a fost prefect al Clujului și șef al cancelariei premierului Ciucă.
Iar Gabriel Lazurca, ambasadorul României în Mexic, a mai condus misiunile diplomatice din Ungaria și din Moldova, dar și pe cea de la Vatican.
„Naționalist și suveranist”
Cât despre Gabriel Zbârcea, acesta e partener coordonator la casa de avocatură Țuca, Zbârcea & Asociații. Fost consilier de stat al premierului Tăriceanu, el spune că a avut un rol „esențial” în privatizarea companiilor de stat din energie.
A mai condus, între altele, Agenția Română de Privatizare și Liga Studenților din Universitatea București. Acum doi ani, într-un podcast al partenerului său (Florentin Țuca) s-a declarat „naționalist și suveranist”.
G4 Media adaugă că societatea de avocatură a „suveranistului” Gabriel Zbârcea a pledat împotriva statului român, în litigiul prin care Roșia Montană Gold Corporation a încercat să obțină despăgubiri de șase miliarde de dolari și jumătate.
Firma sa ar fi reprezentat și Gazprom, compania de stat rusă prin care regimul Putin șantajează economic mai multe țări din Europa.
Nu există, încă, vreo confirmare oficială sau o asumare din partea celor invocați, iar practica aruncării unor așa-numite „baloane de încercare” nu e deloc nouă în dezbaterile publice din România.
SRI e condus în prezent, cu titlu interimar, de Răzvan Ionescu. Poziția de director e vacantă din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig.
Uite sechestrul, nu e sechestrul!
După ce, săptămâna trecută, o judecătoare de la Curtea de Apel București a ridicat în baza unui viciu de procedură sechestrul asupra unor bunuri Nordis de aproape 100.000.000 de euro, DIICOT a reinstituit o astfel de măsură.
Ea se aplică în cazul tuturor terenurilor și apartamentelor deținute de două firme din grup, Nordis Management și Nordis Mamaia.
E vorba de proprietăți de peste 28.000.000 de euro.
Procurorul DIICOT care se ocupă de caz a extins și urmărirea penală, în baza a peste 230 de plângeri: e vorba, deci, de un nou prejudiciu.
Emanuel Poștoacă, unul dintre acționarii Nordis, a declarat pentru Știrile Zilei că va contesta și această decizie, pentru că ea ar duce la falimentul companiei de construcții.
Întrebat de ce nu a livrat însă casele promise și plătite în mare parte înainte de sechestru, Poștoacă a invocat diverse scuze.
De altfel, spre revolta păgubiților Nordis, într-un comunicat de astăzi, compania susține că ar avea un plan de reorganizare: va vinde niște locuri de parcare în București și o pădure în Pantelimon și, cu banii obținuți, ar urma să termine primul bloc din stațiunea Mamaia.
Acționarii Nordis Vladimir Ciorbă și Emanuel Poștoacă, dar și soția celui dintâi, fosta deputată PSD Laura Vicol, au fost reținuți inițial pentru spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune, în urma anchetei Recorder „Schema Nordis”.
În acest moment, toți inculpații din dosar sunt liberi de orice restricție.
Sondaj ca la farmacie
Colegiul Farmaciștilor a descoperit ceea ce ancheta Recorder „Tombola sănătății” documentase încă din aprilie: farmaciștii sunt copleșiți de țintele de vînzări și se plâng că au devenit mai degrabă agenți comerciali decât profesioniști preocupați de sănătatea pacienților.
Un sondaj făcut la nivel național arată că majoritatea farmaciștilor consideră că probitatea profesională e profund afectată de țintele de vânzări și de sistemul de recompense.
În ceea ce privește absența plângerilor către Colegiu, asociația profesională a găsit o explicație: au fost sesizări, dar cel mai probabil doar verbale.
De aceea nu e înregistrată, oficial, nicio nemulțumire privind marketingul agresiv și tombolele organizate în farmacii.
După publicarea anchetei „Tombola sănătății”, Colegiul Farmaciștilor s-a declarat „în total dezacord” cu cele dezvăluite și a susținut că situații particulare ar fi fost generalizate atunci când vine vorba de țintele de vânzări sau de suplimentele alimentare recomandate „la normă”.
Mai mulți farmaciști au declarat pentru Recorder că președintele Colegiului, Dumitru Lupuleasa, ar fi mai degrabă apropiat de marile lanțuri farmaceutice decît de breaslă.
Moldova: Ziua europeană a Independenței
Tentativă de sabotaj la Chișinău, tocmai în ziua în care în capitala Moldovei au ajuns trei dintre cei mai importanți lideri europeni.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk, au susținut public – de Ziua Independenței – ambiția Moldovei de a adera la Uniunea Europeană.
Înaintea parlamentarelor dinspre sfârșitul lunii viitoare, Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu e creditat cu prima șansă, dar nu e clar dacă va putea să formeze o majoritate solidă.
Astăzi, mai mulți funcționari publici și jurnaliști moldoveni au primit mesaje în care erau amenințați cu moartea.
Poliția din Chișinău a reținut, de asemenea, mai multe persoane bănuite că ar fi avut de gând să blocheze coloanele oficiale ale demnitarilor europeni.
Printre cei reținuți se numără Iuri Vitneanski, lider al partidului pro-rus „Renașterea”.
Poliția a și publicat o înregistrare audio care ar surprinde planurile de organizare a unui protest.
Anul trecut, Maia Sandu a câștigat – cu un scor strâns – un al doilea mandat de președintă a Moldovei.
Alegerile au fost marcate de fraude și de influențe din partea Federației Ruse. Între altele, numeroși alegători au fost plătiți să-i susțină pe candidații favorabili Kremlinului.
La același scrutin a fost aprobat un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană.
Rezultatul a fost de 50,4% „pentru”, față de 49,6 „împotrivă”.
În ambele cazuri, cruciale s-au dovedit voturile celor 250.000 de moldoveni care trăiesc în străinătate, mulţi dintre ei în ţări ale Uniunii Europene.
