01:04 Forțele SUA din România, înjumătățite
06:05 Poliția intervine mai bine pe TikTok
11:13 Miting sindical la Guvern
12:55 Ajutor rusesc pentru Potra
15:56 Medici acuzați de malpraxis
16:29 Muncitori asiatici și rețele de escroci
17:13 Audieri după explozia din Rahova
De la așa-ziși suveraniști precum George Simion și Victor Ponta până la euroatlantiști ca Oana Țoiu, ministra de externe, și președintele Nicușor Dan, e plină România de demnitari care se dau peste cap să-i intre în grații lui Donald Trump.
Atâta doar că noua administrație Trump n-a făcut vreodată un secret din intențiile sale în privința regiunii și nici din nevoia de a-și folosi soldații în alte zone ale lumii, la propriile granițe sau, mai nou, prin orașele americane conduse de politicieni de opoziție.
Drept urmare, anunțul că Statele Unite retrag din România circa 800 de soldați nu e cu adevărat o surpriză.
Discreția, totuși, e de remarcat: ministrul apărării spune că a aflat de intențiile Washingtonului încă de luni, dar anunțul oficial a venit abia astăzi – în primă instanță, presa ucraineană scrisese despre această schimbare.
Ionuț Moșteanu a insistat că n-ar fi vorba de o retragere, ci de „sistarea rotirii unei brigăzi”.
Potrivit lui, în țară vor rămâne în jur de 900 – 1.000 de soldați americani, cu un pic peste numărul de dinaintea războiului din Ucraina.
Ionuț Moșteanu a exclus posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, dar a repetat că armata trebuie să își întinerească rîndurile: un proiect recent, de altfel, propune o serie de avantaje materiale pentru cei care aleg să se alăture armatei.
Pe parcursul unei conferințe de circa o jumătate de oră, ministrul Moșteanu a spus de mai multe ori că România trebuie să se bazeze în primul rând pe ea însăși.
Asigurări
Dincolo de anunțul-șoc de astăzi, numeroși comandanți militari și lideri politici s-au întrecut să explice că retragerea nu e o retragere: un oficial NATO citat de agenția de știri Reuters spune că „ajustarea posturii militare a Statelor Unite nu este ceva neobișnuit”.
Proaspăt rebotezatul „Departament de Război” al Statelor Unite afirmă că reducerea prezenței militare nu reprezintă o retragere, ci „un semn al creșterii capacității europene” de apărare.
Iar președintele Nicușor Dan dă asigurări că securitatea României și a flancului estic al NATO nu va slăbi.
În momentul de față, în România sunt aproximativ 2.000 de soldați ai Statelor Unite: cei mai mulți se află la Baza Mihail Kogălniceanu.
La Deveselu, unde operează scutul american antirachetă, au fost trimiși aproximativ 200 de militari americani, iar peste 100 sunt în baza aeriană de la Câmpia Turzii.
Legea femicidului, înregistrată
Deputata PNL Alina Gorghiu a depus la Cameră proiectul de lege care instituie pedepse mai aspre pentru femicid.
Documentul modifică atât definiția faptelor de violență bazată pe gen, cât și nivelul pedepselor.
Poliția, procurorii și medicii legiști vor avea, de asemenea, obligația legală să strângă și să publice date despre toate cazurile.
Până una-alta, atunci cînd Poliția ori instanțele le ignoră sau le tratează plângerile superficial, victimele violenței domestice recurg la o soluție extremă: își fac publice poveștile dramatice online. I
Elena Popa, de exemplu, a decis să facă public calvarul pe care-l trăiește de mai bine de trei ani din cauza tatălui agresiv.
După divorțul de mama sa, bărbatul a început să le terorizeze și să le amenințe pe cele două femei.
În 2023, mama a depus o plângere la Poliție, însă episoadele violente au continuat.
Fiica a filmat și publicat pe TikTok o astfel de scenă.
Abia după aceea mama a fost chemată la Poliție, iar autoritățile au început să pară interesate de caz.
Trecuseră doi ani de la depunerea plângerii.
Cunoscută drept „trendul disperării”, această practică online a început să se manifeste în august, odată cu mărturia Karlei, o tînără care a povestit că trăia cu spaima că va fi ucisă de tatăl ei.
Aproape 50 de femei au fost omorâte anul acesta de foști sau actuali parteneri.
Recorder a documentat unul dintre cele mai dramatice cazuri, cel al Andei Gyurca: tânăra de 23 de ani a fost ucisă în vară de un recidivist aflat încă în libertate.
Ajutor rusesc pentru Potra
Doi apropiați ai Kremlinului încearcă, pe ultima sută de metri, să împiedice extrădarea în România a mercenarului Horațiu Potra. Fost membru al Legiunii Străine, acesta a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai.
Se pregătea să zboare la Moscova, în compania băiatului său și a unui nepot.
Cotidianul britanic The Guardian a discutat cu bărbații implicați în operațiune.
Parchetul General i-a trimis în judecată pe Horațiu Potra și pe Călin Georgescu, alături de alte persoane, pentru tentativă de lovitură de stat: faptele s-au petrecut la scurt timp după anularea, anul trecut, a alegerilor prezidențiale.
Oficialitățile române au confirmat arerstarea lui Potra în Dubai și au adăugat că fac eforturi ca el să fie trimis înapoi în țară din Emiratele Arabe Unite.
Potrivit cotidianului britanic, contraofensiva legală a mercenarului român e coordonată de Igor Spivak și de Alexandr Kalinin.
Primul conduce o asociație cu legături foarte strânse cu ministerul de externe al Rusiei, cel de-al doilea, născut în Moldova, recrutează cetățeni din țara vecină care să lupte în războiul din Ucraina alături de forțele militare ruse.
Într-un interviu telefonic, Spivak a spus că a angajat un grup de avocați în Emiratele Arabe Unite și că el însuși va ajunge în Dubai în viitorul foarte apropiat.
Totuși, el a recunoscut că aceste demersuri sunt tardive și că e posibil ca Potra să fie expulzat chiar mâine.
Legăturile cu oamenii lui Putin
Deși pretinde că s-a implicat în acest caz „din proprie inițiativă”, Spivak a colaborat adeseori cu ministerul de externe al Rusiei și afirmă că are susținerea instituției.
Asociația pe care o conduce numără printre angajații săi mai mulți foști ambasadori ai Rusiei sau foști angajați ai ministerului.
Nu e clar dacă oficialitățile ruse sunt implicate direct în această afacere.
Dar, potrivit unei surse citate de cotidianul britanic, Moscova a dat „undă verde” încercării de eliberare a lui Potra.
Solicitarea de asistență adresată lui Spivak ar fi venit din partea lui Alexandr Kalinin.
Fost președinte al Partidului Regiunilor din Moldova, de orientare pro-rusă, Kalinin a pierdut cetățenia țării vecine.
Bărbatul se află pe lista sancțiunilor europene și americane, din cauza unor acțiuni menite să destabilizeze Moldova.
Sub protecția anonimatului, un demnitar de la Chișinău a spus că Alexandr Kalinin colaborează, cel mai probabil, cu serviciile secrete ale Federației.
