01:04 Crima din Cosmopolis: protest la Guvern
05:49 Starea justiției, dezvăluiri Recorder
09:31 Serviciile și combaterea evaziunii
11:17 Gaza: uciși în așteptarea ajutoarelor
13:13 Timiș: breșă de securitate la Poștă
14:05 Cercetarea, la evaluare
15:01 Rusia: Pace? Noi vrem victoria!
Protest al femeilor în fața Guvernului în urma crimei din complexul rezidențial Cosmopolis, din Ilfov: în weekend, un bărbat de 49 de ani a împușcat-o pe Teodora Marcu – însărcinată în șase luni, femeia își ținea în brațe celălalt copil, o fetiță de trei ani.
Organizațiile care au pus la cale manifestația de azi afirmă că asasinul (care, ulterior, s-a sinucis) era agresorul din copilărie al femeii de 23 de ani și atrag atenția că Teodora depusese mai multe plângeri la Poliție pentru amenințare.
Moartea ei este, numai în acest an, al 25-lea caz înregistrat oficial de femicid (uciderea selectivă a membrelor unei comunități, după criteriul sexului).
Participantele la protest afirmă că violența împotriva femeilor e insuficient sancționată în România, ba chiar tolerată de forțele de ordine.
În nenumărate cazuri – cum s-a întâmplat, de altfel, și acum – chiar victimele sunt ulterior blamate.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii din Ilfov au percheziționat casa din Onești a lui Robert Lupu, ucigașul Teodorei Marcu. Nu e limpede de unde avea el două arme letale – în actele Poliției nu figurează cu permis de port-armă.
În 2005, bărbatul fusese condamnat cu suspendare în Italia, pentru tentativă de furt.
În perioada februarie-iunie 2021, Teodora Marcu obținuse la Judecătoria Bacău un ordin de protecție față de agresor.
Starea justiției, dezvăluiri Recorder
O asociație profesională a procurorilor spune în gura mare un adevăr care circulă de mai multă vreme în șoaptă: sistemul de justiție e „complet disfuncțional” și „clientelar”, iar așa-zisa luptă anticorupție a fost, de fapt, desființată prin schimbarea Codului Penal și prin mai multe decizii ale Curții Constituționale.
Condusă de procurorul militar Bogdan Pârlog, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” i-a trimis o scrisoare deschisă președintelui Nicușor Dan. Organizația se pronunță – între altele – pentru schimbarea sistemului de promovare pe baza meritelor și pentru desființarea Inspecției Judiciare, pe care o califică drept „un instrument de represiune la adresa magistraților incomozi”.
Intervenția asociației procurorilor vine la nici 24 de ore de cînd Recorder a publicat o anchetă referitoare la gravele acuzații aduse conducerii DNA de către un procuror din cadrul instituției.
Neculai Cârlescu susține că a fost înlăturat din mai multe anchete penale din cauza relațiilor personale dintre șefii Direcției Anticorupție și suspecții din dosarele pe care le instrumenta.
El a depus, de altfel, o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii.
Serviciile și combaterea evaziunii
Până una-alta, serviciile secrete s-ar putea implica în marile dosare de evaziune fiscală. â
Președintele Nicușor Dan a invocat posibilitatea ca Strategia Națională de Apărare să fie schimbată în acest sens, în urma ședinței din această lună a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Președintele afirmase și ieri că a discutat deja pe această temă cu premierul interimar, Cătălin Predoiu.
Traian Băsescu își începuse și el primul mandat cu un demers foarte asemănător: Consiliul Suprem de Apărare le-a permis serviciilor secrete să se implice în anchetele penale.
Odată cu numeroase dosare de corupție a sporit semnificativ și puterea multelor servicii de informații din România, la pachet cu un control civil foarte timid asupra activității lor.
Documentarul Recorder Deceniul Iohannis, de exemplu, arată cum negocierile pe tema formării Guvernului Ciucă s-au purtat inclusiv într-o vilă a Serviciului Român de Informații, în prezența directorului SRI de atunci, Eduard Hellvig.
La începutul lui 2020, Curtea Constituțională a decis că interceptările făcute cu tehnica SRI în baza unui mandat de siguranță națională contravin legii fundamentale.
Toate probele obținute astfel au fost eliminate din dosarele aflate în curs de judecare.
Uciși în așteptarea ajutoarelor
Aproape 30 de palestinieni au fost uciși de soldați israelieni în timp ce încercau să primească ajutoare umanitare în Gaza.
Asupra lor s-a tras din tancuri, drone și elicoptere, la o distanță de aproximativ un kilometru de centrul în care se distribuie ajutoarele.
Potrivit Ministerului Apărării, soldații ar fi deschis focul din cauză că mai mulți „suspecți” ar fi pornit în direcția lor după ce deviaseră de la traseul stabilit.
Un asistent din străinătate care lucrează la într-un spital din Gaza a calificat cele întâmplate drept „un carnagiu”. Anterior, Israelul negase că a ucis peste 30 de palestinieni și că a rănit peste 200 într-un incident asemănător, produs duminică.
Intrarea camioanelor cu ajutoare în Gaza a fost, oricum, permisă abia după o îndelungată blocadă – o bună parte din populația regiunii e în pericol să moară de foame.
Blocada a vizat inclusiv transporturile de hrană pentru bebeluși.
Ajutoarele sunt distribuite acum nu de către Națiunile Unite, ci de o fundație agreată de Israel, ale cărei activități sunt supervizate de companii americane de securitate.
Volker Türk, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a atras atenția că atacurile deliberate asupra civililor reprezintă crime de război și că în aceeași categorie intră împiedicarea accesului la ajutoare umanitare.
