01:03 Georgescu lasă „suveraniștii” în ofsaid
03:34 Filiera elvețiană
04:53 Firmele fraților Micula, percheziționate
06:46 Serbia, un an de proteste
08:25 Agresiune anchetată
09:08 Încă un curier atacat
09:53 Uite plagiatul, nu e plagiatul
E cercetat în două dosare – pentru propagandă legionară și pentru complicitate la o presupusă tentativă de lovitură de stat -, așa că regimul controlului judiciar sub care se află presupune vizite frecvente la Poliție și o serie de restricții.
Ceea ce nu înseamnă că nu reprezintă, în continuare, un redutabil test de stres al fragilei noastre democrații.
Călin Georgescu – cine altcineva? – susține într-un mesaj video recent că nu recunoaște legitimitatea alegerilor pentru Primăria Bucureștiului.
Scrutinul de pe 7 decembrie îl va desemna pe succesorul lui Nicușor Dan. Fostul primar general s-a mutat la Cotroceni ca urmare a anulării prezidențialelor de anul trecut.
De curând, Nicușor Dan se declara convins că „partea importantă din campania lui Călin Georgescu a fost direcționată de la Moscova”.
Din postura de far călăuzitor al așa-zișilor „suveraniști”, Călin Georgescu a reușit să provoace agitație printre aceștia.
Realizatoarea TV Anca Alexandrescu, creditată cu circa 10-15% în sondajele de opinie, a scris inițial pe Facebook că nu se va opri.
A revenit apoi cu un mesaj în care interpretează spusele lui Georgescu drept un îndemn către susținătorii săi de a se implica în viața politică.
AUR, la rândul său, pare direct vizat de una dintre afirmațiile lui Georgescu: „Nu am cerut nici unui partid, nou sau vechi, să vorbească în numele meu”.
Formațiunea contestă, la rândul său, legitimitatea președintelui Nicușor Dan, dar spune că boicotarea scrutinului de pe 7 decembrie ar fi „o eroare”.
La ora publicării acestui articol, conducerea formațiunii se reunise ca să decidă pe cine sprijină pentru Primăria Bucureștiului.
Filiera elvețiană
Pe de altă parte, că o anchetă a site-ului captura.ro arată că Georgescu ar avea legături cu o filieră rusă de spionaj, prin intermediul unei companii elvețiene.
Firma respectivă a apărut în atenția publică anul trecut, când omul de afaceri buzoian Răzvan Leu a depus o plângere la DIICOT împotriva fostului candidat la Președinție.
Georgescu era acuzat de înșelăciune: l-a convins să vireze peste 1.000.000 de euro în conturile unei bănci-fantomă, pentru a putea beneficia de o linie de creditare de 6.000.000.
Timp de doi ani, Georgescu l-ar fi manipulat să nu depună plângere penală.
Pentru a fi mai convingător, ar fi adus în discuție o companie elvețiană – Mercando Green Technology-, prin care Leu ar fi primit sumele promise.
Oficial, compania investește în cercetări tehnologice și în sursele alternative de energie.
Neoficial, finanțează și dezvoltă parteneriate cu o grupare acuzată de parchetele federale din Germania și Elveția că ar fi traficat tehnologie occidentală de înaltă precizie pentru armata rusă.
Răzvan Leu a depus plângerea penală cu nouă luni înaintea prezidențialelor anulate.
Omul de afaceri se declară convins că banii lui au fost folosiți în campania electorală a lui Călin Georgescu.
Frații Micula, cercetați de Poliția Economică
Parchetul General și Poliția Economică au percheziționat mai multe societăți ale grupului European Food and Drinks, al fraților Ioan și Viorel Micula.
Potrivit publicației Bihoreanul, lista suspiciunilor e impresionantă: ea include contrabanda, și evaziunea fiscală, dar și inducerea în eroare a oficialităților judiciare, furtul, hărțuirea și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Procurorii bănuiesc că cei doi oameni de afaceri au pus la punct o schemă prin care să evite plata unor ajutoare de stat încasate ilegal: active de peste 160.000.000 de lei ar fi fost vândute sau cedate altor companii, aflate însă sub controlul acelorași proprietari.
Ioan și Viorel Micula datorează statului 400.000.000 de euro.
Schema anchetată acum ar fi pornit după ce Comisia Europeană, Curtea de Justiție și Tribunalul Uniunii Europene au stabilit că statul trebuie să recupereze sumele achitate acestora între 2014 și 2019.
Mecanismul prin care au fost preluate active precum terenuri, clădiri, echipamente și instalații de producție se baza pe invocarea unor creanțe pe care societățile implicate pretindeau că le-ar fi avut asupra unor companii din grupul celor doi oameni de afaceri.
Cum firmele din grup nu ar fi putut să achite datoriile, el au fost compensate prin cedarea activelor respective.
În alte cazuri, bunurile s-ar fi vândut acelorași societăți „prietene”, tot sub pretextul stingerii unor obligații.
De la active în valoare de aproape un miliard de lei în 2018, European Food and Drinks a ajuns anul trecut să dețină doar jumătate.
Un an de proteste în Serbia
Sute de poliţişti sârbi au intervenit pentru a-i separa pe opozanţii şi susţinătorii preşedintelui naționalist Aleksandar Vučić.
Ei s-au încăierat aseară în centrul Belgradului, pe fundalul tensiunilor care au atins cote maxime după un an de proteste antiguvernamentale.
Câteva mii de oameni s-au confruntat de ambele părţi ale cordonului de poliţie, care-a avut nevoie de mai multe rânduri de întăriri pentru a se interpune între mulţimile care aruncau cu sticle şi torţe.
Încordarea a sporit la o zi după ce zeci de mii de oameni s-au alăturat unui miting în oraşul Novi Sad: manifestația din nordul ţării a marcat un an de la prăbușirea acoperișului gării din oraș.
16 oameni au murit atunci, iar protestele izbucnite imediat s-au transformat într-o veritabilă platformă politică antiguvernamentală.
O tabără de corturi din faţa clădirii Parlamentului a fost ocupată în martie de partizanii lui Vučić.
Ea a fost înființată înaintea unui alt mare miting organizat în capitala țării vecine.
Zona închisă serveşte, se pare, drept scut uman pentru Vučić: ea ocupă un parc şi o stradă aflate între biroul său şi clădirea Parlamentului.
Locuitorilor din Belgrad le este interzis accesul în zonă, iar un incident armat care a avut loc acolo luna trecută a stârnit temeri că violențele vor spori.
Autorităţile au arestat sute de persoane în ultimele luni, în condițiile în care presa și reprezentanții puterii i-au numit „teroriști” pe studenții aflați în avangarda protestelor.
