01:02 Alina Bica scapă fără vreo zi de închisoare
03:47 ANAF i-a spart yala lui Iohannis
07:00 Cum se vede anularea alegerilor de la Moscova
11:58 Italia: noi manifestații pro-palestiniene
13:17 Posibilă „eroare tragică” în Marea Britanie
14:48 Octombrie cu aer de februarie
15:27 Medici cu risc ridicat
16:30 Premieră istorică în Biserica Anglicană
Între îndemnurile repetate la cinste și corectitudine și protestele magistraților pândiți de pericolul de-a se pensiona mai târziu de 50 de ani, ceea ce nu puțină lume numește deja „restaurația din justiție” continuă în ritm susținut.
Curtea de Apel București a hotărât azi că fosta șefă a DIICOT Aina Bica și-a executat în Italia pedeapsa cu suspendare. Ca urmare, a retras mandatul european de arestare emis pe numele ei.
Decizia instanței din capitală este definitivă.
Ea vine la scurt timp după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene stabilise că „o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare fără consimțământul statului care a emis acest mandat”.
Alina Bica, fostă procuroare-șef a DIICOT, a făcut obiectul unui mandat european de arestare din 2019 încoace.
Fusese condamnată la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Fugise deja în Italia, o destinație preferată de mai mulți condamnați definitiv. Acolo, o instanță locală a recunoscut condamnarea pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei.
Bica, însă, nu a făcut nici o zi de detenție: pedeapsa a fost suspendată pentru clarificări privind infracțiunea comisă.
Considerată o apropiată a Elenei Udrea, fostă ministră a turismului și consilieră la Cotroceni în epoca Băsescu, fosta șefă a DIICOT îngroașă rîndurile fugarilor români din Italia și Grecia, precum Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir sau Sorin Oprescu: nici unul nu a fost predat României.
Controverse în lanț
Decizia Curții de Apel București urmează unui șit de hotărâri recente foarte controversate.
Acum trei săptămâni, fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Lucian Duță, condamnat la șase ani pentru o mită de câteva milioane de euro, a ieșit din pușcărie după doar trei ani.
Pedepsa i-a fost suspendată până la judecarea recursului în casație, o cale extraordinară de atac.
La începutul lunii trecute, instanța supremă, sub conducerea Liei Savonea, a decis că sentința de condamnare a lui Dan Voiculescu în dosarul preluării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare nu ar fi fost o decizie legală.
Potrivit Înaltei Curți, ar fi fost vorba de o infracțiune comisă de judecătoarea care a pronunțat sentința, Camelia Bogdan.
De curând, site-ul presshub.ro scria – de asemenea – că unii judecători de la Curtea de Apel București nu mai verifică măsurile preventive din unele dosare penale.
Pretextul invocat e protestul național față de proiectul de lege privind pensionarea magistraților.
Printre cei care-au scăpat astfel de măsurile preventive se numără doi cămătari, un violator de copii și un traficant internațional de droguri.
ANAF i-a spart yala lui Iohannis
Fiscul l-a executat silit pe Klaus Iohannis: una dintre casele din Sibiu ale fostului președinte va fi scoasă la licitație.
ANAF anunță într-un comunicat că a preluat jumătate din imobilul din centrul orașului, a schimbat yala și a aplicat un sigiliu.
Familia Iohannis nu ar fi vrut să participe la predarea spațiului.
Fostul președinte va fi și dat în judecată pentru recuperarea sumelor obținute din chiria casei, în cei 17 ani în care a deținut-o.
Mai multe mesaje ironice au apărut astăzi pe zidurile locuinței: “Vreau să cumpăr, sunați-mă!” sau “Borfașilor, dați, băi, banii înapoi!”
Replica, devenită celebră, îi aparține lui Marian Moroșanu, mai cunoscut drept Ceaușescu, un activist prezent adesea în fața instanțelor când sunt judecate fapte răsunătoare de corupție.
Spațiul din centrul Sibiului a aparținut familiei Iohannis între 1999 și 2016.
Klaus și Carmen Iohannis au obținut de pe urma lui venituri de peste 260.000 de euro, prin închirierea către Raifeissen Bank.
Cu acești bani, Iohannis a declarat într-un interviu că a mai cumpărat „niște căsuțe”: ajunsese, la un moment dat, să dețină chiar șase imobile.
Întrebat în prima sa campanie pentru Cotroceni de ce nu reușește un profesor obișnuit să se descurce la fel de bine în viață, Iohannis a dat un răspuns devenit celebru: „Ghinion!”
Putin, lecții de democrație
Rusia s-a amestecat în procese electorale și a încercat să influențeze atît alegerile din România, cât și pe cele din Moldova.
Iată cum răspunde Ministerul de Externe unor critici la adresa democrației locale formulate de nimeni altcineva decât Vladimir Putin – conducătorul unei țări unde puterea câștigă invariabil alegerile de mai bine de două decenii încoace, în vreme ce opozanții președintelui sfârșesc fie prin colonii penitenciare, fie prăbușindu-se brusc de la ferestre.
Într-un discurs ținut ieri în stațiunea turistică Soci, Vladimir Putin (același Putin care a dat în 2022 ordinul invadării Ucrainei) a pretins din nou că Europa ar alimenta starea conflictuală de pe continent.
L-a lăudat însă pe Donald Trump, în condițiile în care chiar și acesta a adoptat un ton mai critic la adresa Kremlinului în ultima vreme.
Putin s-a referit, de asemenea, la alegerile din România, pe care le-a calificat drept „o farsă” menită să manipuleze „voința poporului”.
„Nu vom accepta niciodata lecții despre democrație, alegeri sau libertatea presei venite de la Moscova”, a replicat Bucureștiul.
Declarațiile lui Putin vin la scurt timp după ce Nicușor Dan le-a prezentat liderilor europeni reuniți la Copenhaga rechizitoriul întocmit de Parchetul General în dosarul Călin Georgescu: fostul candidat la Președinție e bănuit de implicare într-o tentativă de lovitură de stat, la scurt timp după anularea scrutinului de anul trecut.
În mai multe intervenții publice, inclusiv într-un interviu recent la Digi24, Nicușor Dan a spus că „dosarul” anulării alegerilor nu e complet încă, dar a promis că imaginea de ansamblu va fi cunoscută în termen de câteva luni.
Președintele s-a declarat însă convins că atât Rusia, cât și mai mulți cetățeni români au încercat să influențeze alegerile din 2024.
Noi manifestații pro-palestiniene
Grevă generală în Italia și noi manifestații în sprijinul palestinienilor, dar și al flotilei cu ajutoare umanitare destinate Fâșiei Gaza – zeci de ambarcațiuni au fost interceptate săptămâna aceasta de forțele israeliene, ceea ce a stârnit proteste și tensiuni diplomatice în întreaga lume.
Peste 450 de activiști străini au fost reținuți, inclusiv suedeza Greta Thunberg.
Într-un videoclip preînregistrat, ea susține că a fost răpită.
La Roma a fost cea de-a doua zi consecutivă de proteste. Zeci de mii de persoane au luat parte la manifestații.
Un sondaj de opinie publicat vara aceasta arată că peste 60% dintre italieni consideră că Israelul comite un genocid în Fâșia Gaza și că civilii sunt primele victime ale ofensivei armate anti-Hamas.
Prim-ministra Giorgia Meloni a încercat să ia în derâdere protestele: „Revoluțiile nu se prea potrivesc cu weekendurile prelungite”, a spus ea.
Totuși, Meloni nu își poate permite să ignore opinia publică, deși încearcă să promoveze, la fel ca administrația Trump, politici pro-israeliene.
Manifestații de condamnare a războiului din Gaza au mai fost săptămâna aceasta în numeroase orașe europene, dar și în Argentina, la Buenos Aires, sau în capitala Mexicului, Ciudad de Mexico.
