01:02 Pensiile magistraților: explicații de la CCR
03:49 Candidat unic, vot entuziast
07:08 Bursa mitei, noi indicii
08:18 Corporația chiar face legislația
12:29 Probleme pentru un afacerist apropiat AUR
13:37 Evaziune de sute de milioane
14:27 Musk, „pachet salarial” uluitor
15:35 „Vilele de petreceri” și chinurile vecinilor
Explicațiile se întind pe mai bine de cincizeci de pagini, dar argumentul este același: fără avizul Consiliului Magistraturii chiar nu se poate.
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a invalidat reforma pensiilor magistraților promovată de Guvern în această vară, prin angajarea răspunderii în Parlament.
Cabinetul Bolojan propunea ca vârsta de pensionare să se majoreze treptat, vreme de un deceniu, până la 65 de ani și ca valoarea pensiilor să nu mai poată depăși nivelul ultimului venit din activitate: plafonul propus era de 70% din ultimul salariu net.
Decizia de pe 20 octombrie a Curții Constituționale s-a luat la diferență de un singur vot: cinci la patru.
O singură abatere procedurală a fost reținută, cea referitoare la avizul din partea Consiliului Magistraturii.
În calitate de garant al independenței justiției, acesta ar fi trebuit să fie consultat numai după ce toate ministerele avizatoare își exprimaseră părerile asupra proiectului de lege.
Curtea Constituțională spune că cererea trimisă CSM-ului a fost prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere.
Critici respinse
Celelalte două argumente invocate de instanța supremă au fost însă respinse de CCR.
Judecătorii Înaltei Curți spuneau că legea ar fi încălcat articolul din Constituție privind condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea.
Potrivit judecătorilor constituționali, asumarea succesivă a răspunderii, în aceeași zi, asupra mai multor proiecte de lege nu este interzisă nici explicit, nici implicit de Constituție.
A doua critică a instanței supreme se referea la principii constituționale precum securitatea juridică și interzicerea discriminării.
CCR spune că reforma propusă nu aduce în discuție vreun element aleatoriu, ci soluții în concordanță cu „realitatea socială și financiară a țării”.
Altfel spus, diminuarea valorii pensiilor poate fi justificată de un obiectiv de interes general – în cazul de față, nevoia de a reduce deficitul bugetar excesiv.
Mai mult, Curtea Constituțională explică fără urmă de dubiu că, dacă Parlamentul a elaborat un sistem de pensii bazat pe anumite condiții de vârstă și de cotizare, nu înseamnă că el nu mai poate fi schimbat niciodată.
Un astfel de „argument”, dus la extrem, ar însemna că nu se mai poate reglementa juridic nici un domeniu de activitate.
Candidat unic, vot entuziast
Ar fi fost chiar culmea să iasă pe locul al doilea: candidatul unic la președinția PSD, Sorin Grindeanu, a fost votat de 99% dintre delegații reuniți la sala Romexpo din București, scena celebrelor Vanghelioane de altădată.
Congresul fără emoții s-a vrut o împrospătare a imaginii partidului, la aproape un an de când PSD rata, în premieră, calificarea în finala prezidențială.
În primele rînduri s-au aflat însă figuri cu vechime (Adrian Năstase și Marcel Ciolacu) și fiii rătăcitori (Victor Ponta și Mircea Geoană).
Marele absent a fost tocmai cel care îl lansase în politica la nivel înalt pe noul lider.
Liviu Dragnea s-a mulțumit să scrie pe rețelele de socializare că „ar fi putut arunca în aer Congresul”.
Pe lîngă alegerea noului președinte, uns în funcție după șase luni de interimat, PSD a eliminat din statut și sintagma „partid progresist”.
În accepțiunea din 2025 a formațiunii ajunse la circa 20% în sondaje, un partid modern de centru-stânga ar fi unul care, în afara valorilor democratice, mizează pe cele „naționale, religioase și culturale”.
Pe fundalul conflictelor acute din coaliție, Grindeanu nu a ezitat să-și atace partenerii – de altfel, obiceiul invitării la Congres a celorlalți lideri de partide nu a fost astăzi respectat.
Corporația chiar face legislația
„Nu corporația face legislația!”: așa suna un slogan adeseori strigat în stradă, cu mai bine de-un deceniu în urmă, de către nenumărați activiști cu care Nicușor Dan colabora îndeaproape.
Erau de acord cu ideea, cu siguranță, și destui dintre votanții actualului președinte.
Instalat anul acesta la Cotroceni, Nicușor Dan cere insistent ajutorul corporațiilor și dă de înțeles că instituțiile pur și simplu nu ar fi în stare să-și îndeplinească atribuțiile.
În cursul unei conferințe a organizației patronale Concordia, Nicușor Dan le-a cerut astăzi oamenilor de afaceri să se amestece acolo unde recunoaște, cu seninătate, că n-ar avea ce să caute.
Nicușor Dan a dat ca exemplu nici mai mult, nici mai puțin decât Cadrul Financiar Multianual – negocierea bugetului Uniunii Europene din perioada 2028-2034.
Nu numai atât, însă: președintele României a mai propus în aceeași alocuțiune ca oamenii de afaceri să se implice direct în redactarea legilor,materie în care, potrivit Constituției, Parlamentul este suveran.
Nu e clar, momentan, dacă o „perioadă de tranziție” în care ar urma să se procedeze astfel se suprapune sau nu celei în care Guvernul aplică o serie de măsuri drastice de austeritate sau dacă, la viitoarele parlamentare, vom putea să alegem direct companiile care să ne reprezinte în Senat și în Camera Deputaților.
Cert e, după cum spuneam, că reuniunea la care Nicușor Dan a emis aceste idei a fost organizată de confederația patronală Concordia.
Directorul executiv din ultimii cinci ani al acesteia a fost Radu Burnete, în prezent consilier prezidențial la Departamentul de Politici Economice și Sociale.
