00:53 Criminal liber de trei luni
04:51 Marea eliberare: cum se apără judecătorii
06:14 Codul roșu, ziua de după
09:12 Războiul hibrid: ne apărăm sau descurajăm?
11:13 Agresor trimis în judecată
11:55 „Sentința Bica”, noi controverse
13:24 Pensiile magistraților, încă o amânare
Se împlinesc trei luni de la moartea Andei Gyurca, o mamă de 23 de ani ucisă de un recidivist cu care avusese o relație în trecut: Emil Gânj e în continuare de negăsit, iar bilanțul acțiunilor Poliției rămâne catastrofal.
Inspectoratul din Mureș verifică încă trei dintre angajați pentru felul în care au gestionat cazul și au aplicat legea.
Nu e clar dacă printre ei se găsește și adjunctul IJP, comisarul-șef Bogdan Roșiu. El a fost acuzat de familia Andei că, în loc să caute agresorul, a încercat să convingă victima să spună că nu ar fi fost răpită de Emil Gânj în februarie anul acesta.
Inspectoratul de Poliție din Mureș nici nu confirmă, nici nu infirmă că polițistul Roșiu s-ar ocupa în continuare de anchetă.
Într-un răspuns pentru Știrile Zilei, Inspectoratul spune că astfel de informații ar fi date cu caracter personal care nu pot fi furnizate presei, pentru că – citez – „se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă”.
Ancheta a inclus însă și alte nereguli grave: după ce Anda Gyurca a fost bătută de Emil Gânj cu un an și jumătate înaintea crimei, iar pe numele agresorului s-a emis un mandat de arestare, documentul nu a apărut în sistem decît multe luni mai târziu.
După ce femeia a fost ucisă cu toporul în propria casă și incendiată, șeful IJP Mureș, Constantin Mihalache, a declarat că nu ar fi existat indicii că astfel de acte ar fi putut să ducă la crimă.
„Marea eliberare”: cum se apără judecătorii
În condițiile în care un lung șir tot mai lung de condamnați – fie pentru corupție, pentru violuri asupra minorilor sau pentru trafic internațional de droguri – scapă pe capete de sentințe, Consiliul Magistraturii reclamă o presupusă campanie mediatică împotriva judecătorilor.
CSM atacă, de asemenea, Guvernul pentru schimbările privind pensiile speciale ale magistraților – CCR a amânat azi pentru a doua oară, până pe 20 octombrie, luarea unei decizii în această privință.
Pentru moment, ar fi de observat că magistrații protestează la nivel național, ceea ce întârzie nenumărate procese (inclusiv unul în care un bolnav de cancer solicită tratament).
Și totuși, în ultimele zile, fosta șefă a DIICOT Alina Bica a scăpat și de închisoare, și de mandatul european de arestare emis pe numele său.
Lucian Duță, fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate condamnat pentru o mită de câteva milioane de euro, a ieșit și el din pușcărie după doar trei ani.
Pedepsa i-a fost suspendată până la judecarea unei căi extraordinare de atac.
Alte cazuri se referă la persoane precum Puiu Popoviciu, Ovidiu Tender și Maricel Păcuraru, dar și la posibila reabilitare a lui Dan Voiculescu.
Site-ul G4Media a calculat că pagubele din dosarele acestora – și ale altor persoane – s-ar apropia de suma de un miliard de euro.
„Sentința Bica”: motivarea instanței
Curtea de Apel București, între timp, a publicat motivarea deciziei prin care a stabilit, vinerea trecută, că fosta șefă a DIICOT Alina Bica și-ar fi executat în Italia pedeapsa de patru ani de închisoare pentru favorizarea infractorului.
Instanța a și anulat mandatul european de arestare emis pe numele acesteia.
Fuga din țară a ajutat-o pe Alina Bica să nu facă nici o zi de pușcărie – instanța română, însă, a considerat că ea ar fi ispășit condamnarea într-o formă asimilată arestului la domiciliu.
Curtea de Apel a interpretat în favoarea Alinei Bica o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene – aceasta spune că statul care a emis un mandat european de arestare (în cazul de față, România) trebuie să fie de acord cu executarea pedepsei în altă țară.
Mai mulți experți în drept califică drept „extrem de dubioasă” sentința Curții de Apel București. Potrivit lor, regimul de care a avut parte Alina Bica în Italia nu poate fi echivalat arestului la domiciliu.
Din completul care a luat decizia de vineri a făcut parte Cristian Bălan.
Acesta e partenerul avocatei Giulia Șologon, fostă stagiară la cabinetul Laurei Vicol, care a condus comisia juridică din Camera Deputaților până la izbucnirea scandalului Nordis.
Laura Vicol a reprezentat-o în instanță, acum zece ani, chiar pe Alina Bica.
Războiul hibrid și răspunsul Europei
Europa „trebuie să răspundă” războiului hibrid purtat de Rusia, a declarat președinta Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a trecut în revistă, într-un discurs rostit în Parlamentul European, o serie de incidente recente: numeroase drone sau alte aparate de zbor au intrat în spațiul aerian național al mai multor țări europene, inclusiv al României, și au perturbat traficul și activitatea de pe unele aeroporturi.
Președinta Comisiei Europene a observat că incidentele s-au produs, de asemenea, deasupra unor obiective strategice din țările baltice, Belgia, Danemarca, Germania, Polonia și România.
A menționat și campaniile de influențare a alegerilor din statele membre, puse în operă într-o așa-numită „zonă gri”, astfel încât Moscova să poată dezminți implicarea sa.
Această zonă, însă, a spus Ursula von der Leyen, nu va face decât să se extindă dacă vom continua doar să reacționăm, nu și să descurajăm.
„Un incident izolat poate fi considerat o greșeală. Două – o coincidență. Dar trei, cinci, zece reprezintă o campanie împotriva Europei”, a adăugat ea.
