00:58 Furioși sau extremiști?
07:54 Procese-vedetă și justiția capturată
10:03 PSD ține Guvernul în șah
12:45 Trump, atac frontal asupra Europei
14:54 Violuri judecate după un an
15:32 „Altă întrebare!”
16:26 Anchetă asupra Google
„O cabală globalistă în fruntea căreia s-a așezat Emmanuel Macron l-a plasat ilegal pe Nicușor Dan în funcția de președinte al României, după anularea scrutinului pe drept câștigat în 2024 de președintele ales, domnul Călin Georgescu” – iată doar una dintre teoriile conspirației vÂnturate în România după evenimentele fără precedent de-acum un an.
Întâmplător sau nu, variante ale ei s-au făcut auzite în tot acest timp din partea unor oficialități ruse și a unor extremiști locali, iar ironia sorții face ca – tocmai de la Paris – Nicușor Dan să continue să-i curteze pe cei care pun astfel de basme în circulație.
Într-un interviu acordat cotidianului „Le Monde”, președintele a spus că votanții AUR nu sunt „nici extremiști, nici pro-ruși”, ci că ei doar își doresc o schimbare, oricare ar fi ea.
Președintele a reușit astfel să le dea încă o dată apă la moară parlamentarilor AUR – ieri, Senatul a respins obiecțiile lui Nicușor Dan față de așa-numita lege Vexler, cea care ar înăspri pedepsele pentru activitățile și propaganda fasciste și legionare.
Doar unii demnitari AUR au susținut cererea de reexaminare a Cotroceniului, pe motiv că nu ar exista „legionarism criminal” și că gruparea extremistă din interbelic, aliată de nădejde a Germaniei naziste, ar însemna – de fapt – „sacrificiu și jertfă”.
Nicușor Dan a fost întrebat astăzi cum va proceda mai departe.
A spus că speră ca legea să sufere modificările pe care le-a sugerat la Camera Deputaților.
Președintele a retrimis Parlamentului proiectul de lege pe motiv că acesta definește prea vag „activitățile și propaganda” fasciste și legionare și că el ar putea duce la abuzuri judiciare ori la imposibilitatea de a-l studia, de exemplu, pe Mihai Eminescu.
În vară, cînd i-a respins cu unanimitate plângerea, Curtea Constituțională explicase că legea nu se aplică în cazul materialelor educaționale și că ea nici nu încalcă dreptul la informare.
Procese-vedetă și justiția capturată
Procesul pentru propagandă legionară al lui Călin Georgescu merge mai departe: avocații săi ceruseră ca dosarul să fie retrimis Parchetului General, pentru refacerea rechizitoriului.
Un magistrat de cameră preliminară a respins însă excepțiile invocate și a decis că procedurile continuă.
Însoțit de nelipsitele gărzi de corp și în prezența a zeci de simpatizanți, Georgescu a mers astăzi la Judecătoria Sectorului 1, care trebuia să hotărască (pe de altă parte) dacă-i prelungește sau nu controlul judiciar cu încă două luni.
Decizia a fost amânată pentru ziua de vineri.
Georgescu e judecat într-un al doilea dosar pentru complicitate la o presupusă tentativă de lovitură de stat, în colaborare cu gruparea de foști mercenari condusă de Horațiu Potra. Acest dosar se află și el în etapa de cameră preliminară – momentul în care un magistrat verifică rechizitoriul.
Numeroase dosare penale adună în ultimii ani praf prin instanțe, iar întârzierile au dus adeseori la prescrierea faptelor.
Un judecător de la Tribunalul București, de exemplu, după cum scrie G4Media, nu a motivat de peste un an soluția din dosarul penal al lui Dan Dungaciu, ales recent în conducerea partidului AUR.
Abuzul în serviciu judecat în acest caz s-a prescris în luna iunie.
Trump, atac frontal asupra Europei
Ucraina se pregătește să prezinte administrației Trump un plan de pace revizuit în țara vecină: Kievul caută să evite eventuale cedări teritoriale în favoarea Rusiei.
Președintele Volodimir Zelenski a repetat că nici Constituția, nici dreptul internațional „nu îi permit” să facă astfel de gesturi.
Alături de aliații europeni și de cei din cadrul NATO, Ucraina încearcă să descurajeze Statele Unite să promoveze propriul plan: acesta ar presupune chiar și cedarea unor teritorii în care armata rusă nu deține controlul și ar lăsa țara vecină foarte vulnerabilă în cazul unei noi invazii.
Pentru planul revizuit de pace, însă, s-ar putea să fie deja prea târziu.
La câteva zile de când noua strategie americană privind siguranța națională a scos Rusia de la capitolul „amenințări” și a criticat vehement, în schimb, Uniunea Europeană, Donald Trump a acordat un interviu site-ului Politico.
Opinii precum „Europa e un grup de națiuni în descompunere, dintre care unele nu vor mai fi viabile” nu sunt neapărat o noutate.
El nu își ascunde însă intenția de a influența politica statelor de pe continent, în sprijinul unor tovarăși de drum precum premierul extremist al Ungariei, Viktor Orbán.
Cât despre Ucraina, Donald Trump respinge implicarea europenilor în negocieri și spune că oficialitățile din Kiev „trebuie să coopereze”.
În opinia sa, Rusia deține avantajul în momentul de față pe plan militar.
„E mult mai mare și, de obicei, mărimea aduce victoria”, a spus el.
