00:56 Marile parchete: candidații
04:40 Negoiță dă cu subsemnatul
08:08 Un raport cu mari probleme
11:38 Tăiere anulată de instanță
12:24 Sistemul anti-sistem
13:15 lPremierul britanic, pe gheață subțire
Procurorii-șefi de la Parchetul General și de la DNA, Alex Florența și Marius Voineag, renunță să candideze pentru noi mandate în fruntea instituțiilor pe care le-au condus în ultimii trei ani.
Ministerul Justiției a publicat astăzi numele magistraților înscriși în cursa pentru șefia marilor parchete: acuzat în documentarul Recorder „Justiție capturată” că ar fi blocat mai multe dosare de mare corupție, Marius Voineag e singurul candidat pentru postul de adjunct al viitorului procuror general.
Alex Florența, la rândul său, și-ar dori funcția de adjunct al șefului DIICOT.
La Direcția de Investigare a Criminalității Organizate, de altfel, e concurența cea mai aspră: printre cei cinci magistrați înscriși se numără actuala șefă, Alina Albu.
Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, își dorește acum să acceadă la cea mai importantă funcție din cadrul instituției. În cursă s-a înscris și procurorul militar Bogdan Pîrlog: devenit celebru după ce s-a autosesizat în cazul violențelor de la mitingul antiguvernamental din 10 august 2018, el avertiza recent că dosarul riscă să se prescrie în acest an.
Procurorul militar susține că ar fi cel mai sancționat magistrat din Europa, cu douăzeci de acțiuni disciplinare la adresa sa. Pare, drept urmare, că șansele sale de a ocupa vreo funcție de conducere sunt foarte reduse.
DIICOT, cursa cea mai strânsă
Bogdan Pîrlog s-a înscris și în competiția pentru conducerea Parchetului General, alături de Cristina Chiriac, în prezent șefa DNA Iași.
Presa locală scrie că procuroarea Chiriac a organizat flagrant-delictul în cursul căruia fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu a fost prins cu aproape 1.500.000 de lei în mașină.
Tot ea, însă, e acuzată că a ținut la sertar (în 2017) ancheta privind agresiunile sexuale comise de Cornel Onilă, fost episcop al Hușilor. Redeschis în 2019, în urma unei anchete a site-ului Să fie lumină, dosarul a dus la condamnarea fostului prelat ortodox la opt ani de închisoare.
O altă controversă provocată de activitatea Cristinei Chiriac ține de filarea în 2023, de către procurorii din subordine, a unui jurnalist și de interceptarea comunicațiilor acestuia.
Cât despre șefia DNA, în cursă se află unul dintre adjuncții instituției: Viorel Cerbu a devenit consilier al lui Marius Voineag în 2023, pentru ca ulterior să îl secondeze pe acesta. Are experiență în investigarea cazurilor care-i privesc pe magistrați, dar și eșecuri în instanță în privința unor astfel de dosare.
Tatiana Toader, la rîndul său, fostă membră a secției de procurori din CSM vreme de șase ani, a fost numită în 2023 în echipa Voineag, pe postul de adjunctă a acestuia.
Vlad Grigorescu – de carieră procuror judiciar – nu a ieșit în evidență prin instrumentarea unor dosare, ci prin susținerea cazurilor anchetate de DNA în instanță. În prezent, conduce serviciul judiciar din cadrul DIICOT.
După ce Ministerul Justiției verifică și validează (sau nu) dosarele depuse, pe 23 februarie încep interviurile în fața unei comisii constituite la minister.
Rezultatele lor sunt așteptate la începutul lui martie.
Tot atunci, ministerul va trimite Consiliului Superior al Magistraturii propunerile sale: în cazul în care secția de procurori a CSM le acceptă, ele ajung apoi la președintele Nicușor Dan. Avizul Consiliului este, însă, doar unul consultativ.
Președintele poate să refuze – motivat – propunerile Ministerului Justiției, o singură dată.
Un raport cu mari probleme
Prinsă pe picior foarte greșit de documentarul „Justiție capturată”, elita sistemului judiciar evită și acum o dezbatere propriu-zisă pe tema problemelor de fond surprinse de acesta.
Se încăpățânează însă să pună în circulație teorii ale conspirației potrivit cărora ținta adevărată a unui demers jurnalistic limpede, confirmat apoi de sute de magistrați, ar fi nici mai mult, nici mai puțin decât o încercare de „destabilizare a ordinii constituționale”.
În lipsa, în continuare, a unor dovezi care să și susțină o acuzație atât de gravă, președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, invocă recent publicatul raport al Inspecției Judiciare asupra stării de fapt din sistemul judiciar.
Și, încă o dată, Liana Arsenie minte că jurnaliștii Recorder nu ar fi cerut un punct de vedere din partea instituției pe care o conducere: nu mai puțin de trei astfel de solicitări au fost refuzate „din cauza programului încărcat”.
În cazul în care o fi uitat cineva, Liana Arsenie a încercat în decembrie (într-o catastrofală conferință de presă) să dezmintă că sistemul ar fi controlat de șefa instanței supreme, Lia Savonea.
Președinta Curții de Apel a primit în direct, printr-o subordonată, indicații din partea Liei Savonea chiar în cursul conferinței.
Raportul Inspecției Judiciare pretinde că schimbările nejustificate de completuri de judecată în cazuri de mare corupție ar fi doar niște cazuri punctuale și că prescrierea faptelor judecate ar reprezenta „o coincidență temporală”.
De curând, judecătoarea Andreea Chiș a remarcat pe Facebook că așa-zisa analiză a Inspecției Judiciare s-a limitat la cele patru dosare menționate în decembrie, fără să verifice dosarele prescrise și modificările completurilor de judecată din perioada semnalată în documentar, pentru a vedea, totuși, dacă e vorba despre probleme sistemice sau nu.
Mai mult, niciunul dintre magistrații care apar în documentar nu a fost audiat.
Mai grav, continuă judecătoarea Chiș, este că raportul conține argumente care nu apar în hotărârile prin care conducerea Curții de Apel București i-a tot mutat pe judecători.
Prin urmare, există suspiciunea rezonabilă că inspectoarea-șefă Roxana Petcu a introdus în raport justificări „din burtă”, pentru a acoperi deciziile Curții.
Premierul britanic, pe gheață foarte subțire
Guvernul Marii Britanii este zdruncinat de cele mai recente dezvăluiri din dosarele infractorului sexual Jeffrey Epstein.
Directorul de comunicare al premierului Keir Starmer și-a dat demisia la nici 24 de ore de la plecarea foarte influentului șef de cabinet al politicianului laburist.
Morgan McSweeney și-a asumat răspunderea pentru numirea lui Peter Mandelson drept ambasador în Statele Unite, deși acesta avea legături strânse cu infractorul sexual Jeffrey Epstein, căruia i-ar fi dezvăluit chiar informații confidențiale.
Nu numai opoziția conservatoare, ci și lidera laburiștilor din Scoția solicită acum chiar demisia premierului.
„Artizan” al unei rețele de trafic de persoane care a exploatat numeroase minore, Epstein a fost găsit mort în închisoare în 2019, înainte ca procesul său să fi început.
Scandalul care implică numeroase figuri publice cu greutate pare să fi eclipsat situația victimelor rețelei Epstein: prințul moștenitor al Marii Britanii, William, și soția acestuia, Kate, au adus astăzi aminte de ele și s-au declarat „profund îngrijorați” de cele mai recente dezvăluiri.
Vizat de acestea este inclusiv Andrew, unchiul prințului moștenitor: fostul duce de York și-a pierdut titlurile și statutul de membru activ al Casei Regale din cauza legăturilor cu Jeffrey Epstein.
