00:58 Gaza: „prima fază” a acordului de pace
03:52 Snoop: Arme din România către Israel
06:06 Nicușor Dan, apostrofat în public
09:54 Sorin Oprescu, victorie în instanță
10:50 Posibilă incriminare a căsătoriilor forțate
11:36 Nobelul pentru literatură merge în Ungaria
„Secretarul de stat tocmai mi-a înmânat un bilețel pe care scrie că suntem foarte aproape de o înțelegere în Orientul Mijlociu”.
Cu aceste cuvinte, Donald Trump a prefațat anunțul oficial, făcut azi-noapte: Israelul și gruparea palestiniană Hamas au ajuns la un acord privitor la prima fază a planului de pace în Gaza prezentat de administrația americană.
Negocierile s-au purtat în Egipt, iar în demersurile diplomatice au mai fost puternic implicate Qatarul și Turcia.
Potrivit Hamas, toți ostaticii israelieni încă în viață aflați în Fâșia Gaza urmează să se întoarcă în Israel: e vorba de 20 de persoane, răpite în urma atacului de acum doi ani, de pe 7 octombrie 2023.
Înțelegerea mai include încetarea ostilităților, retragerea armatei israeliene din Gaza și furnizarea în regim de urgență a ajutoarelor umanitare: nu mai puțin de 170.000 de tone sunt deja pregătite și așteaptă să fie livrate în Gaza, potrivit Națiunilor Unite.
Guvernul Israelului s-a reunit în această după-amiază. Potrivit unei purtătoare de cuvînt a cabinetului, armistițiul va intra în vigoare la 24 de ore după reuniunea de astăzi. Forțele armate ar urma apoi să se retragă de pe aproximativ jumătate din teritoriul Gazei. Iar Hamas ar avea ulterior la dispoziție trei zile în care să elibereze ostaticii.
Evenimentele din ultimele 24 de ore reprezintă, într-adevăr, o foarte rară veste bună după doi ani de război.
Ce își dorește Donald Trump e limpede: să fie văzut drept președintele păcii. Iar dacă, pe parcurs, ar câștiga și un un Premiu Nobel pentru asta, cu atât mai bine.
Potrivit unor relatări neconfirmate oficial, Trump ar fi exercitat presiuni intense asupra Israelului, în condițiile în care nimeni nu a reușit până acum să îl întoarcă din drum pe premierul Benjamin Netanyahu.
Hamas, la rândul său, a fost amenințată cu „distrugerea completă” în cazul în care s-ar fi opus.
Rămân, totuși, de negociat chestiuni foarte sensibile: cererea Israelului ca Hamas să se dezarmeze, de exemplu. Sau detaliile retragerii armatei din Gaza, nemaivorbind despre structura care ar urma să guverneze regiunea pe termen mediu.
În plus, planul american menționează, fie și în termeni foarte vagi, posibila înființare a unui stat palestinian – o idee pe care Guvernul Israelului o respinge și acum cu fermitate.
Arme din România către Israel
În acest context, site-ul snoop.ro scrie că România a trimis arme de război în Israel cu cel puțin un transport special.
În timp ce Națiunile Unite cer oprirea fluxului de arme care alimentează războiul din Gaza, mai multe lansatoare tractabile au plecat din portul Constanța spre Haifa în august.
Lansatoarele, pe care armata Israelului le are în arsenal, oferă acoperire pe distanțe mari și sunt compatibile cu o gamă largă de muniții.
Deocamndată, statul român nu a publicat informații cu privire la exporturile către Israel pentru anii 2024 și 2025.
Datele disponibile până acum arată că valoarea lor s-a apropiat de 60.000.000 de euro în 2023.
În momentul de față, nu există vreo interdicție asupra comerțului cu arme către Israel, însă România e obligată de mai multe tratate din care face parte să evalueze riscul ca armele exportate să fie folosite pentru crime de război, genocid sau încălcări grave ale drepturilor omului.
De curând, o comisie de anchetă sub egida ONU a acuzat oficial Guvernul Israelului de comiterea unui genocid în Gaza.
Guvernul Spaniei a anunțat săptămâna aceasta o serie de măsuri menite „ să pună capăt genocidului din Gaza”.
Printre ele se numără un embargo asupra vânzărilor de arme către Israel.
Nicușor Dan, admonestat în public
Într-o Românie din ce în ce mai radicalizată, președintele Nicușor Dan a fost apostrofat în public, chiar în cursul unei ceremonii oficiale, de Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Pe 9 octombrie 1941, în urmă cu 84 de ani, oficialitățile române au început deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina în Transnistria.
Politicile rasiale ale regimului Antonescu au dus la moartea a peste 300.000 de evrei de origine română sau ucraineană și a 11.000 de romi.
Potrivit lui Nicușor Dan, românii au obligația să nu uite niciodată acest episod din istoria lor.
La ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului a luat parte și deputatul Silviu Vexler.
Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti a inițiat un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru antisemitism și pentru propaganda legionară sau fascistă.
Silviu Vexler i-a adus aminte președintelui că a atacat (fără succes) acest proiect la Curtea Constituțională și că, după ce obiecțiile sale au fost respinse cu unanimitate de voturi, a anunțat că va retrimite documentul Parlamentului.
La mijlocul acestui an, președintele afirma că își menține opinia potrivit căreia aproape jumătate dintre propunerile de modificare a legii menite să combată extremismul ar fi neconstituționale, chiar dacă toți judecătorii CCR l-au contrazis.
Oprescu, victorie în instanță
Aflat sub control judiciar în Grecia, țară care a refuzat deja o dată să-l extrădeze, Sorin Oprescu primește azi un cadou de la justiția română: Curtea de Apel București i-a scăzut un an din pedeapsa pentru corupție din cauza căreia fostul primar al capitalei a fugit din țară acum trei ani.
De la zece ani și opt luni s-a ajuns la nouă ani și opt luni.
Avocații fostului primar au invocat mai multe decizii ale Curții Constituționale referitoare la abuzul în serviciu.
Justiția elenă trebuie să decidă din nou dacă-l extrădează pe Oprescu, după ce el a fost reținut pe aeroportul din Salonic și pus mai apoi sub control judiciar.
Fostul primar a fost condamnat pentru că a condus un grup infracțional organizat – format din mai mulți funcționari, acesta condiționa acordarea unor contracte din fonduri publice de plata unei părți din profit.
Oprescu încasa 10% din valoarea contractelor.
„Maestrul Apocalipsei”, Nobel pentru literatură
În Melancolia rezistenței, un orășel de provincie o ia cu totul razna după sosirea în centru a unui circ ciudat, care expune o singură ființă: o balenă.
În Sátántangó, unul dintre cele mai bune romane est-europene scrise vreodată, oamenii rămași într-o cooperativă agricolă de producție din comunismul târziu devin victimele fără de scăpare ale unui șarlatan cu aere de mîntuitor.
Iar în Herscht 07769 – un roman care ia forma unei îmbârligate fraze de peste 400 de pagini – cel mai nevinovat dintre nevinovați e luat sub aripa unei grupări de neonaziști din Germania contemporană.
Premiul Nobel pentru literatură a fost câștigat, anul acesta, de scriitorul maghiar László Krasznahorkai.
Comitetul Nobel a apreciat „opera sa vizionară” și îl numește, cu îndreptățire, un mare scriitor epic din tradiția pornită în Europa Centrală de Franz Kafka.
Mai multe dintre cărțile romanicerului maghiar au apărut în românește, în colecția Anansi, a editurii Trei.
Krasznahorkai chiar nu este un scriitor facil: proza lui, un fluviu de text care fie te poartă cu sine, fie te îneacă relativ repede, nu are cum să fie pe placul tuturor.
Cei răbdători, însă, vor recunoaște în cărțile sale atât absurdul în care ne ducem cu toții zilele în această parte a lumii, cât și căile (puține și greu de parcurs) prin care i-am putea scăpa.
Iar pentru aceia cu adevărat rezistenți, ecranizările a două dintre romane – Sátántangó și Werckmeister Harmonies, semnate de regizorul Béla Tarr – sunt obligatorii.
În comunismul târziu de odinioară sau în capitalismul sub asediu de-acum, László Krasznahorkai este la fel: provocator, profund și înfricoșător de curajos.
